decusație sf [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr décussation] Încrucișare în formă de „x” a două fascicule simetrice de fibre nervoase.

DECUSÁȚIE, decusații, s. f. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation.

DECUSÁȚIE, decusații, s. f. Încrucișare în formă de X a două fascicule simetrice de fibre nervoase. – Din fr. décussation.

decusáție (-ți-e) s. f., art. decusáția (-ți-a), g.-d. art. decusáției; pl. decusáții, art. decusáțiile (-ți-i-)

decusáție s. f. (sil. -ți-e), art. decusáția (sil. -ți-a), g.-d. art. decusáției; pl. decusáții, art. decusáțiile (sil. -ți-i-)

DECUSÁȚIE s.f. Încrucișare în forma literei „x” a unor formații anatomice. [Gen. -iei. / < fr. décussation, cf. lat. decussatio – încrucișare].

DECUSÁȚIE s. f. încrucișare a unor formații anatomice. (< fr. décussation, lat. decussatio)