Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru decuprare

decupra vt [At: LTR2 / Pzi: ~r├ęz / E: de(s)- + cupru] (C.i. stereotipuri) A ├«nl─âtura stratul de cupru depus galvanic.
decupráre sf [At: LTR2 / Pl: ~rắri / E: decupra] (D. stereotipuri) Înlăturare a stratului de cupru depus galvanic.
DECUPR├ü, decuprez, vb. I. Tranz. A ├«nl─âtura stratul de cupru depus pe stereotipe. ÔÇô Pref. de- + cupru.
DECUPR├ü, decuprez, vb. I. Tranz. A ├«nl─âtura stratul de cupru depus pe stereotipe. ÔÇô De(s)- + cupru.
decuprá (a ~) (a înlătura cuprul) (-cu-pra) vb., ind. prez. 3 decupreáză
decupr├í vb. (sil. -pra), ind. prez. 1 sg. decupr├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. decupre├íz─â
decupráre s. f., g.-d. art. decuprării
DECUPRÁ vb. I. tr. (Poligr.) A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. [Et. incertă].
DECUPR├üRE s.f. (Poligr.) Ac╚Ťiunea de a decupra. [< decupra].
DECUPRÁ vb. tr. (poligr.) a înlătura stratul de cupru depus de stereotipe. (< de1- + cupra)

Decuprare dex online | sinonim

Decuprare definitie

Intrare: decupra
decupra verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -pra
Intrare: decuprare
decuprare substantiv feminin