decrepit definitie

12 definiții pentru decrepit

decrepít, ~ă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 56 / Pl: ~iți, ~e / E: fr décrépit, lat decrepitus] (D. oameni; pex d. starea lor) Care este atins de decrepitudine Si: rablagit, ramolit, (reg) mârced.
DECREPÍT, -Ă, decrepiți, -te, adj. Atins de decrepitudine; ramolit. – Din fr. décrépit, lat. decrepitus.
DECREPÍT, -Ă, decrepiți, -te, adj. Atins de decrepitudine; ramolit. – Din fr. décrépit, lat. decrepitus.
DECREPÍT, -Ă, decrepiți, -te, adj. (Franțuzism) Atins de decrepitudine; ramolit.
decrepít (de-cre-) adj. m., pl. decrepíți; f. decrepítă, pl. decrepíte
decrepít adj. m. (sil. -cre-), pl. decrepíți; f. sg. decrepítă, pl. decrepíte
DECREPÍT adj. v. ramolit, senil.
DECREPÍT, -Ă adj. Atins de decrepitudine; ramolit. [< fr. décrépit, cf. lat. decrepitus].
DECREPÍT, -Ă adj. atins de decrepitudine; ramolit, senil. (< fr. décrépit, lat. decrepitus)
DECREPÍT ~tă (~ți, ~te) livr. Care și-a pierdut vigoarea fizică din cauza vârstei înaintate; atins de decrepitudine; ramolit. /<fr. décrépit, lat. decrepitus
*decrépit, -ă adj. și s. (lat. decrépitus, d. crépito, -are, a pîrli, d. crepare, a crăpa). Hodorogit, izmenit, moleșit, ramolit: bătrîn decrepit. – Fals -ít (după fr.). V. sfrijit, xanamorisit.
decrepit adj. v. RAMOLIT. SENIL.

decrepit dex

Intrare: decrepit
decrepit adjectiv
  • silabisire: -cre-