Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru deconsolidare

deconsolida vt [At: DEX / Pzi: ~dez / E: fr deconsolider] A face ca ceva să-și piardă soliditatea.
deconsolid├íre sf [At: DEX / Pl: ~dß║»ri / E: deconsolida] 1 Distrugere a solidit─â╚Ťii unui obiect, unei construc╚Ťii. 2 (Spc) Pierdere a leg─âturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci.
DECONSOLID├ü, deconsolidez, vb. I. Tranz. A face ca ceva s─â-╚Öi piard─â soliditatea, rezisten╚Ťa. ÔÇô Din fr. d├ęconsolider.
DECONSOLID├üRE, deconsolid─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a deconsolida ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Spec. Pierdere a leg─âturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci. ÔÇô V. deconsolida.
DECONSOLID├ü, deconsolidez, vb. I. Tranz. A face ca ceva s─â-╚Öi piard─â soliditatea, rezisten╚Ťa. ÔÇô Din fr. d├ęconsolider.
DECONSOLID├üRE, deconsolid─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a deconsolida ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ Spec. Pierdere a leg─âturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci. ÔÇô V. deconsolida.
deconsolidá (a ~) vb., ind. prez. 3 deconsolideáză
deconsolidáre s. f., g.-d. art. deconsolidắrii; pl. deconsolidắri
deconsolid├í vb., ind. prez. 1 sg. deconsolid├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deconsolide├íz─â
deconsolid├íre s. f. Ôćĺ consolidare
DECONSOLID├ü vb. I. tr. A face (o grind─â etc.) s─â-╚Öi piard─â soliditatea. [< fr. d├ęconsolider].
DECONSOLID├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a deconsolida ╚Öi rezultatul ei; (spec.; geol.) pierderea leg─âturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci. [< deconsolida].
DECONSOLID├ü vb. tr. a face (o grind─â etc.) s─â-╚Öi piard─â soliditatea. (< fr. d├ęconsolider)
DECONSOLID├üRE s. f. ac╚Ťiunea de a deconsolida, pierdere a leg─âturilor solide de coeziune dintre particulele unei roci. (< deconsolida)

Deconsolidare dex online | sinonim

Deconsolidare definitie

Intrare: deconsolida
deconsolida verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: deconsolidare
deconsolidare substantiv feminin