18 definiții pentru decongelare
decongelá [At: DEX / Pzi: ~léz / E: fr décongeler] 1-2 vtr (D. un corp înghețat) A (se) topi la temperatura ambiantă. 3 vt A aduce un corp congelat la starea dinaintea congelării. decongeláre sf [At: DEX / Pl: ~lắri / E: decongela] 1 Topire a unui corp înghețat la temperatura ambiantă Si: decongelat1 (1), decongelație (1). 2 Aducere a unui corp congelat la starea dinaintea congelării Si: decongelat1 (2), decongelație (2). DECONGELÁ, decongelez,
vb. I.
Tranz. 1. A topi un corp sub temperatura ambiantă.
2. A aduce un corp congelat la starea pe care a avut-o înainte de congelare. – Din
fr. décongeler. DECONGELÁRE, decongelări,
s. f. Acțiunea de a decongela și rezultatul ei. ♦ Operație sau proces prin care se restabilesc proprietățile inițiale ale produselor alimentare congelate, pentru a putea fi consumate; decongelație. –
V. decongela. DECONGELÁ, decongelez,
vb. I.
Tranz. 1. A topi un corp sub temperatura ambiantă.
2. A aduce un corp congelat la starea pe care a avut-o înainte de congelare. – Din
fr. décongeler. DECONGELÁRE, decongelări,
s. f. Acțiunea de a decongela și rezultatul ei. ♦ Operație sau proces prin care se restabilesc proprietățile inițiale ale produselor alimentare congelate, pentru a putea fi consumate; decongelație. –
V. decongela. DECONGELÁ, decongelez,
vb. I.
Tranz. A topi un corp sub temperatura ambiantă. A decongela un ulei. ♦ A topi la o temperatură sub cea ambiantă anumiți componenți ai unui corp. ◊ (Impropriu, complementul este corpul) A decongela carnea.
decongelá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 decongeleáză
decongeláre s. f.,
g.-d. art. decongelắrii;
pl. decongelắri
decongelá vb., ind. prez. 1 sg. decongeléz, 3 sg. și pl. decongeleáză decongeláre s. f. → congelare DECONGELÁRE s. decongelație. (~ cărnii.) DECONGELÁ vb. I. tr. A topi (un corp) sub temperatura ambiantă. ♦ (Tehn.) A aduce un corp congelat în starea lui primitivă, normală; a dezgheța. [< fr. décongeler].
DECONGELÁRE s.f. Acțiunea de a decongela și rezultatul ei; decongelație. [<
decongela].
DECONGELÁ vb. tr. a aduce în starea inițială un corp care a fost congelat. (< fr. décongeler)
A DECONGELÁ ~éz tranz. (corpuri congelate) A readuce în starea de până la congelare. /<fr. décongeler DECONGELARE s. decongelație. (~ cărnii.) Decongelare dex online | sinonim
Decongelare definitie
Intrare: decongela
decongela verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: decongelare
decongelare substantiv feminin