Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru decoleta

decoleta vt [At: DN2 / Pzi: ~t├ęz / E: fr d├ęcolleter] 1 (Teh) A prelucra la strung un material de forma unei bare ├«n piese care, atunci c├ónd sunt gata, sunt t─âiate succesiv din aceasta. 2 (Agr) A ├«ndep─ârta frunzele de sfecl─â la recoltarea r─âd─âcinilor destinate fabric─ârii zah─ârului.
DECOLET├ü, decoletez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra (la strung) un material de forma unei bare ├«n piese, care, atunci c├ónd sunt gata, sunt t─âiate succesiv din aceasta. 2. A executa opera╚Ťia de decoletare. ÔÇô Din fr. d├ęcolleter.
DECOLET├ü, decoletez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra (la strung) un material de forma unei bare ├«n piese, care, atunci c├ónd sunt gata, sunt t─âiate succesiv din aceasta. 2. A executa opera╚Ťia de decoletare. ÔÇô Din fr. d├ęcolleter.
decoletá (a ~) (a prelucra) vb., ind. prez. 3 decoleteáză
decolet├í (tehn.) vb., ind. prez. 1 sg. decolet├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. decolete├íz─â
DECOLET├ü vb. I. tr. 1. A prelucra (la strung) un material care are form─â de bar─â, ├«n piese care atunci c├ónd sunt gata sunt t─âiate succesiv din aceasta. 2. A t─âia coletul2 ╚Öi frunzele (la r─âd─âcinoase). [< fr. d├ęcolleter].
DECOLET├ü vb. tr. 1. a t─âia (la strung) un material ├«n form─â de bare succesive. 2. a ├«ndep─ârta coletul2 ├«mpreun─â cu frunzele la sfecl─â, la recoltarea r─âd─âcinilor. (< fr. d├ęcolleter)

Decoleta dex online | sinonim

Decoleta definitie

Intrare: decoleta
decoleta verb grupa I conjugarea a II-a