Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru decodificare

decodifica vt [At: L. ROM. 1960, nr. 1, 4 / Pzi: ~├şfic / E: de(s)- + codifica] 1-2 A decoda (1-2).
decodificáre sf [At: CONTEMP., S. II, 1975, nr. 1491,5/2 / Pl: ~cắri / E: decodifica] 1-2 Decodare (1-2).
DECODIFIC├ü, decod├şfic, vb. I. Tranz. A decoda. ÔÇô Pref. de- + codifica.
DECODIFIC├üRE, decodific─âri, s. f. Decodare. ÔÇô V. decodifica.
DECODIFIC├ü, decod├şfic, vb. I. Tranz. A decoda. ÔÇô De4 + codifica.
DECODIFIC├üRE, decodific─âri, s. f. Decodare. ÔÇô V. decodifica.
*decodific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 decod├şfic─â
*decodificáre s. f., g.-d. art. decodificắrii; pl. decodificắri
decodific├í vb., ind. prez.1 sg. decod├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. decod├şfic─â
decodificáre s. f., pl. decodificări
DECODIFICÁ vb. v. decoda.
DECODIFICÁRE s. v. decodare.
A decodifica Ôëá a coda, a codifica
DECODIFICÁRE s. f. transformare a semnalelor unui mesaj în vederea identificării și interpretării acestuia de către destinatar; decodare. (< de1- + codificare)
A DECODIFIC├ü decod├şfic tranz. (mesaje codificate) A transpune ├«n limbaj natural, pe baza unui cod; a descifra; a decoda. /de + a codifica
DECODIFIC├üRE (< decodifica) s. f. Opera╚Ťie de convertire a codurilor atribuite simbolurilor unui alfabet ├«ntr-o form─â care permite interpretarea mai u╚Öoar─â a simbolurilor respective; trecerea ├«n limbaj natural a unui text scris ├«n cod; interpretarea unui cod; descifrarea unui mesaj transmis pe baza unui cod.
DECODIFIC├üRE s. f. (< decodific├í < fr. d├ęcodifier): v. decod├íre.

Decodificare dex online | sinonim

Decodificare definitie

Intrare: decodifica
decodifica verb grupa I conjugarea I
Intrare: decodificare
decodificare substantiv feminin