Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru declama╚Ťiune

declama╚Ťie sf [At: (a. 1700) ap. SCL, 1954, 35 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr d├ęclamation] 1 Art─â de a declama (2). 2 Ansamblu al regulilor acestei arte. 3 (├Änv) Recitare. 4 (├Änv) Spectacol care cuprinde recit─âri. 5 Vorbire cu ton ╚Öi cu gesturi exagerate, teatrale.
declama╚Ťi├║ne sf vz declama╚Ťie
DECLAM├ü╚ÜIE, declama╚Ťii, s. f. 1. Arta de a declama. 2. Vorbire cu ton ╚Öi cu gesturi exagerate, teatrale, emfatice. [Var.: declama╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. d├ęclamation, lat. declamatio, -onis.
DECLAMA╚ÜI├ÜNE s. f. v. declama╚Ťie.
DECLAM├ü╚ÜIE, declama╚Ťii, s. f. 1. Arta de a declama. 2. Vorbire cu ton ╚Öi cu gesturi exagerate, teatrale, emfatice. [Var.: declama╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. d├ęclamation, lat. declamatio, -onis.
DECLAMA╚ÜI├ÜNE s. f. v. declama╚Ťie.
DECLAM├ü╚ÜIE, declama╚Ťii, s. f. 1. Arta de a declama. Impresarii no╚Ötri se f─âcur─â profesori de declama╚Ťie. NEGRUZZI, S. I 343. 2. Vorbire cu ton ╚Öi gesturi exagerate, emfatice. Nu pot s─â suf─âr preten╚Ťiile ╚Öi declama╚Ťiile morali╚Ötilor. GALACTION, O. I 406.
declam├í╚Ťie (de-cla-, -╚Ťi-e) s. f., art. declam├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. declam├í╚Ťiei; pl. declam├í╚Ťii, art. declam├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
declam├í╚Ťie s. f. (sil. -cla-, -╚Ťi-e), art. declam├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. declam├í╚Ťiei; pl. declam├í╚Ťii, art. declam├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
DECLAMÁȚIE s. v. recitare.
DECLAM├ü╚ÜIE s.f. 1. Arta de a declama. 2. Vorbire emfatic─â. [Gen. -iei, var. declama╚Ťiune s.f. / cf. fr. d├ęclamation, it. declamazione, lat. declamatio].
DECLAMA╚ÜI├ÜNE s.f. v. declama╚Ťie.
DECLAM├ü╚ÜIE s. f. 1. arta de a declama. 2. ac╚Ťiunea de a rosti expresiv textul dramatic. ÔŚŐ (peior.) vorbire emfatic─â. (< fr. d├ęclamation, lat. declamatio)
DECLAM├ü╚ÜIE ~i f. 1) Arta de a declama. 2) Vorbire cu ton ╚Öi gesturi teatrale, emfatice. [Art. declama╚Ťia; G.-D. declama╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. d├ęclamation
declama╚Ťi(un)e f. 1. arta de a declama: clas─â de declama╚Ťiune; 2. ├«ntrebuin╚Ťare de expresiuni emfatice: evita╚Ťi declama╚Ťiunea; 3. discurs violent, injurios.
*declama╚Ťi├║ne f. (lat. de-clam├ítio, -├│nis). Arta, ac╚Ťiunea, modu de a declama: conservatoru de declama╚Ťiune. Fig. Vorbire Vorbire pompoas─â, palavre, gogo╚Ö─ş pe ton solemn: inevitabilele declama╚Ťiun─ş ale demagogilor. ÔÇô ╚Öi -├í╚Ťie.
DECLAMA╚ÜIE s. declamare, recitare, spunere, (rar) debitare, (├«nv.) recita╚Ťie. (~ unei poezii.)
declama╚Ťie (it. declamazione; fr. d├ęclamation; engl. declamation), modalitate de expresie proprie retoricii ╚Öi poeziei, utilizat─â ├«n muzica vocal─â ╚Öi vocal-instrumental─â, const├ónd ├«n redarea nuan╚Ťat─â a unui text literar, cu sublinierea accentelor (II, 6) expresive, a cezurilor* ╚Öi a curbei melodice a frazei*. Construc╚Ťia tragediei* antice (dar ╚Öi a vechii comedii) cuprinde 4 sec╚Ťiuni structurate pe d. (una dintre ele fiind acompaniat─â de muzic─â): prologos (¤Ç¤ü¤î╬╗╬┐╬│╬┐¤é) = introducere declamat─â (propriu-zis, acea parte a piesei care precede prima intrare a corului, v. Aristotel, Poetica, 12, 1), parodos (¤Ç╬Ȥü╬┐╬┤╬┐¤é) = versuri declamate de cor* cu acompaniament de aulos* (propriu-zis, prima intrare pe scen─â a corului), epeisodios (ß╝ɤÇ╬Á╬╣¤â¤î╬┤╬╣╬┐¤é) = dialoguri declamate (propriu-zis, acea parte a dramei plasat─â ├«ntre dou─â intr─âri [╬Áß╝┤¤â╬┐╬┤╬┐╬╣]) ale corului, adic─â dialogul; v. Aristotel, Poetica, 12,5) ╚Öi exodos (ß╝ö╬ż╬┐╬┤╬┐¤é) = ├«n general, d. a corului (mai precis ie╚Öirea acestuia ├«nso╚Ťit─â de acompaniamentul auletului*): ß╝ö╬ż╬┐╬┤╬┐╬Ż ╬▒߯É╬╗╬Áß┐ľ╬Ż (Aristofan, Viespile, 587: a c├ónta la aulos* aria ie╚Öirii corului, cu alte cuvinte, deznod─âm├óntul, sf├ór╚Öitul piesei; Aristotel, Poet., 12, 6). Repertoriul greg.* cuprinde forme recitative (aclama╚Ťii*, lecturi, psalmi*) intonate conform legilor d. D. intervine ├«n diferite tipuri de recitativ (2) cristalizate de-a lungul evolu╚Ťiei operei*: recitar cantando, ├«n lucr─ârile compozitorilor cameratei florentine*, d. dramatic─â din arioso* ├«n operele lui Gluck, Sprechgesang*-ul sch├Ânbergian. D. se substituie uneori termenului de melodram─â* care, ├«n Germania ╚Öi Fran╚Ťa, desemneaz─â redarea unui text poetic cu un acompaniament* muzical adecvat.

Declama╚Ťiune dex online | sinonim

Declama╚Ťiune definitie

Intrare: declama╚Ťie
declama╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -cla-, -╚Ťi-e
declama╚Ťiune
Intrare: declama╚Ťiune
declama╚Ťiune