decíde v [At: ASACHI, S. L. II, 11 / Pzi: ~íd, 3 și (îvr) ~dă / E: fr décider, lat decidere] 1-2 vtr (D. oameni) A (se) hotărî. 3-4 vtr A alege între mai multe soluții. 5 vt A soluționa în mod definitiv Si: a stabili. 6 vt A convinge pe cineva să facă ceva.

decídere sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: decide] 1 Luare a unei hotărâri Si: decis1 (1). 2 Alegere între mai multe soluții Si: decis1 (2). 3 Soluționare definitivă Si: decis1 (3). 4 Convingere a cuiva să facă ceva Si: decis1 (4).

DECÍDE, decid, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe posibilități), a se fixa (în urma unei decizii). ♦ Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din fr. décider, lat. decidere.

DECÍDE, decíd, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe alternative), a se fixa (între mai multe posibilități). ♦ Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din fr. décider, lat. decidere.

DECÍDE, decíd, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărîre (într-o chestiune îndoielnică), a hotărî (de obicei alegînd între mai multe posibilități); a soluționa. A fost o întîmplare în viața mea care avea menirea să decidă între cel mai mare bine și cel mai mare rău. CAMIL PETRESCU, T. II 324. Te-ai decis, Costea? Nu e timp de pierdut. C. PETRESCU, C. V. 328. Vom arăta care ortografie mi se pare mai conformă cu limba noastră și publicul literat va decide în omneputința sa. NEGRUZZI, S. I 341. ◊ Refl. impers. În beci... se decidea, după lungi dezbateri, transformarea mantalelor vechi în pantaloni noi, pentru recruți. BRĂESCU, V. A. 155. ♦ Refl. pas. A ajunge la un capăt, la o încheiere decisivă. Războaiele vechi se decideau într-o zi, în două, în trei. CAMIL PETRESCU, U. N. 355. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca (pe cineva să facă ceva). Întîmplarea asta m-a decis să vă scriu. – Forme gramaticale: perf. s. decisei, part. decis.

decíde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decíd, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 să decídă; ger. decizấnd; part. decís

decíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decid, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sg. și pl. decídă; ger. decizând; part. decís

DECÍDE vb. 1. v. ordona. 2. v. convinge. 3. a determina, a hotărî, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ în ultimele secunde.) 4. v. alege. 5. v. opta.

DECÍDE vb. III. 1. intr., refl. A lua o hotărâre; a soluționa. 2. tr. A determina, a hotărî, a convinge (pe cineva la ceva). [P.i. decíd. / < lat. decidere, fr. décider].

DECÍDE vb. I. tr., refl. a lua o hotărâre (alegând între mai multe posibilități). II. tr. 1. a hotărî, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva să facă ceva. (< fr. décider, lat. decidere)

decíde (-d, -ís), vb. – A hotărî. Fr. décider. – Der. decis, adj.; indecis (var. nedecis), adj.; decizi(un)e, s. f., din fr. décision; indeciziune, s. f.; decisiv, adj.; decizoriu, adj., din fr. décisoire.

A DECÍDE decíd tranz. 1) (persoane) A face să se decidă. 2) (despre persoane) A alege cu fermitate; a hotărî; a dispune. /<fr. décider, lat. decidere

A SE DECÍDE mă decíd intranz. (despre persoane) A lua o decizie; a se hotărî. /<fr. décider, lat. decidere

decide v. 1. a hotărî, a rosti o judecată definitivă asupra unui lucru îndoielnic sau contestat: a decide o chestiune; 2. a determina; asta m’a decis să plec; 3. a lua o deciziune: decide-te.

*decíd, -cis, a -cíde v. tr. (lat. decidere, d. caedere, a tăĭa. Cp. cu fr. trancher „a tăĭa” și „a decide”. V. ucid). Hotărăsc, pronunț o hotărîre definitivă: a decide un deferend, o chestiune. Determin: asta l-a decis să plece. V. intr. Dispun în calitate de stăpîn: a decide de pace orĭ de războĭ. V. refl. M’am decis să plec.

DECIDE vb. 1. a comanda, a dispune, a fixa, a hotărî, a ordona, a porunci, a stabili, a statornici, (rar) a prescrie, (înv. și pop.) a orîndui, a rîndui, (pop.) a soroci, (prin Ban. și Transilv.) a priti, (înv.) a învăța, a judeca, a poveli. (A ~ să se facă astfel...) 2. a convinge, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (înv.) a îndemna, a pleca. (L-a ~ să vină pînă aici.) 3. determina, a hotărî, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ în ultimele secunde.) 4. a (se) alege, a (se) fixa, a (se) hotărî, a se stabili, (pop.) a (se) îndemna, (înv.) a se rezolva, (fig., în Mold. și Transilv.) a (se) cumpăni. (Ei, ai ~?; în sfîrșit, s-a ~.)