decedá vi [At: PROT. – POP., N. D. / Pzi: ~déz / E: fr décéder] A înceta din viață Si: a muri, a răposa.

decedát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: deceda] Decedare.

decedát2, ~ă a [At: LUC. II, 231 / Pl: ~ați, ~e / E: deceda] Care a încetat din viață Si: defunct, mort, răposat.

DECEDÁ, decedez, vb. I. Intranz. (Despre oameni) A înceta din viață; a muri, a răposa. – Din fr. décéder, lat. decedere.

DECEDÁT, -Ă, decedați, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Mort, răposat. – V. deceda.

DECEDÁ, decedez, vb. I. Intranz. (Despre oameni) A înceta din viață; a muri, a răposa. – Din fr. décéder, lat. decedere.

DECEDÁT, -Ă, decedați, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Mort, răposat. – V. deceda.

DECEDÁ vb. I. Intranz. (Eufemistic; mai ales la pers. 3 perf. c.) A înceta din viață, a muri.

DECEDÁT, -Ă, decedați, -te, adj. (Eufemistic) Mort, răposat, defunct. Vestindu-se acolo că sînt dispărut și decedat... o rudă a luat moștenirea. SADOVEANU, P. M. 125. ◊ (Substantivat) Fiul decedatului.

decedá (a ~) vb., ind. prez. 3 decedeáză (folosit mai ales la timpuri trecute)

decedá vb., ind. prez. 3 sg. decedeáză; ger. decedând

decedát s. m., adj. m., pl. decedáți; f. sg. decedátă, pl. decedáte

DECEDÁ vb. v. muri.

DECEDÁT adj., s. v. mort.

A deceda ≠ a învia, a (se) naște

Decedat ≠ viu

DECEDÁ vb. I. intr. A înceta din viață; a muri, a răposa. [P.i. -dez. / < fr. décéder, cf. it., lat. decedere].

DECEDÁT, -Ă adj. (adesea s.) Mort, răposat. [Cf. fr. décédé].

DECEDÁ vb. intr. a înceta din viață; a muri, a răposa. (< fr. décéder, lat. decedere)

DECEDÁT, -Ă adj., s. m. f. mort. (< fr. décédé)

decedá (decedéz, decedát), vb. – A muri, a răposa. Fr. décéder. – Der. deces, s. n., din fr. décès.

A DECEDÁ pers. 3 ~eáză intranz. (despre persoane) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a se sfârși; a muri; a răposa; a sucomba. /<fr. déceder, lat. decedere

DECEDÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care a încetat din viață; mort; răposat; defunct. /v. a deceda

decedat a. răposat.

*decedát, -ă adj. și s. (fr. décédé). Mort, defunct, răposat.

*decedéz v. intr. (fr. décéder, d. lat. de-cédere, a se retrage, a muri. V. cedez, purced). Mor, vorbind de oamenĭ.

DECEDA vb. a dispărea, a se duce, a muri, a pieri, a se prăpădi, a răposa, a (se) sfîrși, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (înv. si pop.) a se săvîrși, (înv. și reg.) a se pristăvi, (înv.) a se proslăvi, (ir.) a crăpa, a plesni, (înv. și reg. ir.) a se sparge, (fig. și fam.) a se curăța, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (înv. și pop. fig.) a pica, (înv. și reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli. (A ~ ieri la amiază.)

DECEDAT adj., s. defunct, dispărut, mort, răposat, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. și eufemistic) pierdut, (înv. și pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvîrșit. (~ era un om matur.)