Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru decapant

decapant, ~─â sn, a [At: LTR2 / Pl: ~e / E: fr d├ęcapant] 1-2 (Amestec de substan╚Ťe chimice) care are ac╚Ťiune dizolvant─â asupra oxizilor, gr─âsimilor etc., folosit la opera╚Ťiile de decapare (2) Si: decapator (1-2).
DECAP├üNT, decapante, s. n. Amestec de substan╚Ťe chimice cu ac╚Ťiune dizolvant─â asupra oxizilor, gr─âsimilor etc., folosit ├«n opera╚Ťia de decapare. ÔÇô Din fr. d├ęcapant.
DECAP├üNT, decapante, s. n. Amestec de substan╚Ťe chimice cu ac╚Ťiune dizolvant─â asupra oxizilor, gr─âsimilor etc., folosit ├«n opera╚Ťia de decapare. ÔÇô Din fr. d├ęcapant.
decapánt s. n., pl. decapánte
decapánt s. n., pl. decapánte
DECAP├üNT s.m. Solu╚Ťie folosit─â la decapare; decapator. [Cf. fr. d├ęcapant].
DECAP├üNT, -─é I. s. n. amestec de substan╚Ťe sau solu╚Ťie pentru dizolvarea oxizilor ori a impurit─â╚Ťilor pe suprafe╚Ťe metalice. II. adj. caustic ╚Öi stimulant. (< fr. d├ęcapant)
DECAP├üNT ~e n. Substan╚Ť─â folosit─â pentru a decapa (piese matalice, piei etc.). /<fr. d├ęcapant
decap├ínt, -─â adj. Caustic ╚Öi stimulant ÔŚŐ ÔÇ×Poet autentic, cu o imagina╚Ťie luxuriant─â ╚Öi un humor negru, decapant.ÔÇŁ Lit. 29/93 p. 7. ÔŚŐ ÔÇ×Propunerea sa [a lui M. Botez] decapant─â, dup─â un rechizitoriu feroce la adresa lui Ceau╚Öescu, de-a fi aleas─â ├«n func╚Ťia de secretar general... tovar─â╚Öa Elena Ceau╚Öescu!ÔÇŁ D. 148/95 p. 1 (din fr. d├ęcapant;DEX, DN3 ÔÇô alte sensuri)

Decapant dex online | sinonim

Decapant definitie

Intrare: decapant
decapant substantiv neutru