decalibrá vtr [At: MDENC / Pzi: 3 ~reáză / E: des1- + calibra] 1-2 A(-și) mări sau micșora calibrul Si: a (se) deforma, a (se) lărgi.

decalibráre sf [At: MDENC / Pl: ~rắri / E: decalibra] Modificare a calibrului Si: decalibrat1.

DECALIBRÁ, pers. 3 decalibrează, vb. I. Refl. (Despre țeava armelor de foc) A se lărgi în urma uzurii sau a unui accident de tragere, a-și deforma calibrul. – Pref. de- + calibru.

DECALIBRÁRE, decalibrări, s. f. Acțiunea de a se decalibra și rezultatul ei. – V. decalibra.

DECALIBRÁ, pers. 3 decalibrează, vb. I. Refl. (Despre țeava armelor de foc) A se lărgi în urma uzurii sau a unui accident de tragere, a-și deforma calibrul. – Des-1 + calibru.

DECALIBRÁRE, decalibrări, s. f. Acțiunea de a se decalibra și rezultatul ei. – V. decalibra.

decalibrá (a ~) (-li-bra) vb., ind. prez. 3 decalibreáză

decalibráre (-li-bra-) s. f., g.-d. art. decalibrắrii; pl. decalibrắri

decalibrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 3 sg. și pl. decalibreáză; conj. prez. 3 sg. și pl. decalibréze

decalibráre s. f. → calibrare

DECALIBRÁ vb. I. tr., refl. A (se) toci ghinturile din interiorul țevii unei arme de foc, a(-și) deforma calibrul (unei arme de foc). [< de- + calibra].

DECALIBRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) decalibra și rezultatul ei. [< decalibra].

DECALIBRÁ vb. tr., refl. (despre o armă de foc) a-și deforma calibrul ca urmare a tocirii ghinturilor din interiorul țevii. (< de1- + calibra)

A SE DECALIBRÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre țeava armelor de foc) A-și deforma calibrul lărgindu-se (din cauza uzurii sau a unui accident). /des- + calibru