decalcare definitie

22 definiții pentru decalcare

decalca vt [At: CADE / Pzi: ~cálc / E: fr décalquer] 1 A efectua un decalc (1). 2 (Lin; rar) A calchia.
decalcáre sf [At: LTR2 / Pl: ~cắri / E: decalca] 1 Efectuare a unui decalc (1) Si: decalcat1. 2 (Lin; rar) Calchiere.
DECALCÁ, decalchez, vb. I. Tranz. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. (Lingv.) A calchia. [Prez. ind. și: decálc] – Din fr. décalquer.
DECALCÁRE, decalcări, s. f. Acțiunea de a decalca și rezultatul ei. – V. decalca.
DECALCÁ, decálc, vb. I. Tranz. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. (Lingv.) A calchia. – Din fr. décalquer.[1]
DECALCÁRE, decalcări, s. f. Acțiunea de a decalca și rezultatul ei. – V. decalca.
DECALCÁ, decalchez, vb. I. Tranz. 1. A calchia (1). ♦ A transpune un desen pe hîrtie, pe o placă, pe stofă, pe un vas de porțelan etc. 2. (Lingv.) A calchia (2).
DECALCÁRE, decalcări, s. f. Acțiunea de a decalca și rezultatul ei; calchiere.
decalcá (a ~) vb., ind. prez. 3 decalcheáză; conj. prez. 3 să decalchéze
decalcáre s. f., g.-d. art. decalcắrii; pl. decalcắri
decalcá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. decálcă/decalcheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. decálce/decalchéze
decalcáre s. f., g.-d. art. decalcării; pl. decalcări
DECALCÁ vb. v. calchia.
DECALCÁRE s. calchiere. (~ unui desen pe hârtie de calc.)
DECALCÁ vb. I. tr. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. A calchia. [P.i. decálc, -chez. / < fr. décalquer].
DECALCÁRE s.f. Acțiunea de a decalca și rezultatul ei. [< decalca].
DECALCÁ vb. tr. 1. a copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. a calchia. (< fr. décalquer)
A DECALCÁ decálc tranz. 1) (desene sau schițe tehnice) A copia cu ajutorul hârtiei de calc; a calchia. 2) (cuvinte, expresii, sensuri etc.) A forma prin calc lingvistic; a calchia. /<fr. décalquer
decalcà v. a scoate contra-proba unui desemn după un calc luat.
*decálc, a -á v. tr. (fr. décalquer, d. calque. V. calc 1). Reproduc un desemn de pe calc pe hîrtie, pe pînză, pe aramă ș.a.
DECALCA vb. a calchia. (A ~ o schiță.)
DECALCARE s. calchiere. (~ unui desen pe hîrtie de calc.)

decalcare dex

Intrare: decalca (1 decalc)
decalca 1 decalc verb grupa I conjugarea I
Intrare: decalcare
decalcare substantiv feminin
Intrare: decalca (1 decalchez)
decalca 1 decalchez verb grupa I conjugarea a II-a