decalc definitie

24 definiții pentru decalc

decálc sn [At: L. ROM. 1953, nr. 3, 90 / Pl: ~uri / E: fr décalque] 1 Desen, model etc. reprodus pe o hârtie sau pe o suprafață oarecare după modelul executat pe o hârtie transparentă, pe calc. 2 (Lin; rar) Calc.
decalca vt [At: CADE / Pzi: ~cálc / E: fr décalquer] 1 A efectua un decalc (1). 2 (Lin; rar) A calchia.
DECÁLC, decalcuri, s. n. 1. Procedeu care permite decalcarea. ♦ Hârtie obținută prin decalcare. 2. (Lingv.) Calc (2). – Din fr. décalque.
DECALCÁ, decalchez, vb. I. Tranz. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. (Lingv.) A calchia. [Prez. ind. și: decálc] – Din fr. décalquer.
DECÁLC, decalcuri, s. n. 1. Procedeu care permite decalcarea. ♦ Hârtie obținută prin decalcare. 2. (Lingv.) Calc (2). – Din fr. décalque.
DECALCÁ, decálc, vb. I. Tranz. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. (Lingv.) A calchia. – Din fr. décalquer.[1]
DECÁLC, decalcuri, s. n. (Lingv.) Calc. Amintim aici numai sistemul nostru de numărătoare de la 11-19 și de la 20-99, care e un decalc după slavă. L. ROM. 1953, nr. 3, 90.
decálc s. n., pl. decálcuri
decalcá (a ~) vb., ind. prez. 3 decalcheáză; conj. prez. 3 să decalchéze
decálc s. n., pl. decálcuri
decalcá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. decálcă/decalcheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. decálce/decalchéze
DECÁLC s. v. calc.
DECALCÁ vb. v. calchia.
DECÁLC s.n. 1. Desen obținut prin decalcare. 2. (Lingv.) Calc. [< fr. décalque].
DECALCÁ vb. I. tr. 1. A copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie transparentă, pe o altă hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. A calchia. [P.i. decálc, -chez. / < fr. décalquer].
DECÁLC s. n. 1. desen obținut prin decalcare. 2. (lingv.) calc (2). (< fr. décalque)
DECALCÁ vb. tr. 1. a copia, a transpune un desen copiat pe o hârtie, pe o placă, pe o stofă etc. 2. a calchia. (< fr. décalquer)
DECÁLC ~uri n. 1) Desen obținut prin decalcomanie. 2) lingv. v. CALC. /<fr. décalque
A DECALCÁ decálc tranz. 1) (desene sau schițe tehnice) A copia cu ajutorul hârtiei de calc; a calchia. 2) (cuvinte, expresii, sensuri etc.) A forma prin calc lingvistic; a calchia. /<fr. décalquer
decalc n. lucrarea și rezultatul decalcării (= fr. décalque).
decalcà v. a scoate contra-proba unui desemn după un calc luat.
*decálc, a -á v. tr. (fr. décalquer, d. calque. V. calc 1). Reproduc un desemn de pe calc pe hîrtie, pe pînză, pe aramă ș.a.
DECALC s. calc. (Copia pe hîrtie de calc a unui desen se numește ~.)
DECALCA vb. a calchia. (A ~ o schiță.)

decalc dex

Intrare: decalc
decalc substantiv neutru
Intrare: decalca (1 decalc)
decalca 1 decalc verb grupa I conjugarea I