decaláj sn [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 37 / Pl: ~e / E: fr décalage] 1-2 Distanțare în spațiu (sau în timp). 3-4 Distanță (sau interval) care rezultă din decalaj (1-2). 5 Distanțare a două sisteme tehnice sau a două organe ale aceluiași sistem tehnic pentru asigurarea condițiilor optime de funcționare. 6 (Fig) Lipsă de concordanță între situații, evenimente, concepții.

DECALÁJ, decalaje, s. n. Distanțare în spațiu a două obiecte în raport cu poziția inițială a unuia față de celălalt; distanțare în timp a două sau a mai multe fapte sau evenimente. ♦ Fig. Dezacord, nepotrivire între situații, concepții, evenimente sau fapte. – Din fr. décalage.

DECALÁJ, decalaje, s. n. Distanțare în spațiu a două obiecte în raport cu poziția inițială a unuia față de celălalt; distanțare în timp a două sau mai multe fapte sau evenimente. ♦ Fig. Dezacord, nepotrivire între situații, concepții, evenimente sau fapte. – Din fr. décalage.

DECALÁJ, decalaje, s. n. Distanțare în spațiu a două obiecte în raport cu poziția pe care o aveau unul față de altul; distanțare în timp a două sau mai multe fapte sau evenimente. ♦ Lipsă de armonie, dezacord între situații, concepții, evenimente sau fapte; nepotrivire. Această modalitate concretă urmărită oferea în cazul de față încă o zonă de studiu, și anume gradul decalajului dintre actul de vorbire... și actul comportare. CAMIL PETRESCU, T. II 37.

decaláj s. n., pl. decaláje

decaláj s. n., pl. decaláje

Decalaj ≠ concordanță

DECALÁJ s.n. Distanțare în spațiu, în timp. ♦ Lipsă de armonie, disproporție, nepotrivire, dezacord (între situații, concepții etc.). [Cf. fr. décalage].

DECALÁJ s. n. 1. decalare. 2. (fig.) lipsă de armonie, disproporție, nepotrivire. (< fr. décalage)

DECALÁJ ~e n. 1) v. A DECALA și A SE DECALA. 2) fig. Nepotrivire între situații, stări de lucruri, atitudini; lipsă de armonie. /<fr. décalage

DECALÁJ (< fr.) s. n. 1. Distanțarea în spațiu sau în timp; fig. nepotrivire, dezacord între situații, evenimente, concepții etc. ◊ (EC.) D. economic = discrepanță cantitativă (diferență exprimată în valorile absolute ale indicatorilor comparați) și calitativă (structurală) între nivelurile de dezvoltare ale unor țări, regiuni geografice. 2. Diferența dintre valorile luate de o aceeași mărime variabilă (ex. distanța, unghiul, timpul etc.) caracteristică pentru două fenomene, situații etc. care în rest sunt analoage.