Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru decagon

decag├│n sn[1] [At: LTR2 / Pl: ~oane / E: fr d├ęcagone] Poligon cu zece laturi. modificat─â
DECAG├ôN, decagoane, s. n. Poligon cu zece laturi. ÔÇô Din fr. d├ęcagone.
DECAG├ôN, decagoane, s. n. Poligon cu zece laturi. ÔÇô Din fr. d├ęcagone.
DECAGÓN, decagoane, s. n. Poligon cu zece laturi.
decagón s. n., pl. decagoáne
decagón s. n., pl. decagoáne
DECAG├ôN s.n. Poligon cu zece laturi. [Cf. fr. d├ęcagone < gr. deka ÔÇô zece, gonia ÔÇô unghi].
DECAG├ôN s. n. poligon cu zece laturi. (< fr. d├ęcagone)
DECAG├ôN ~o├íne n. Poligon cu zece laturi. /<fr. d├ęcagone
decagon n. figură cu zece unghiuri și zece laturi.
*decag├│n n., pl. oane (deca- ╚Öi vgr. gonia, unghi). Geom. Figur─â compus─â din zece unghiur─ş ╚Öi zece latur─ş.
DECA- ÔÇ×zece, ├«nzecit, de zece oriÔÇŁ. ÔŚŐ gr. deka ÔÇ×zeceÔÇŁ > fr. d├ęca-, it. id., engl. id., germ. deka- > rom. deca-. Ôľí ~cord (v. -cord), s. n., instrument muzical asem─ân─âtor cu harpa, av├«nd zece coarde; ~edru (v. -edru), s. n., figur─â geometric─â av├«nd zece fe╚Ťe; ~fil (v. -fil2), adj., cu zece frunze sau foi; ~gin (v. -gin), adj., cu zece pistile; ~ginie (v. -ginie), s. f., grup─â de plante cu zece pistile, ├«n clasificarea linnean─â; ~gon (v. -gon2), s. n., poligon cu zece laturi; ~mer (v. -mer), adj., compus din zece p─âr╚Ťi; ~petal (v. -petal), adj., (despre corol─â) care are zece petale; ~pod (v. -pod), adj., care are zece picioare; ~pode (v. -pod), s. n. pl., 1. Ordin de molu╚Öte cefalopode care au zece tentacule. 2. Ordin de crustacee superioare care posed─â cinci perechi de picioare; ~silab (v. -silab), adj., s. m., (vers) compus din zece silabe; ~stil (v. -stil), adj., s. n., (templu) a c─ârui fa╚Ťad─â este compus─â din zece coloane.

Decagon dex online | sinonim

Decagon definitie

Intrare: decagon
decagon substantiv neutru