Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru deburbare

deburba vt [At: DN4 / Pzi: 3 ~be├íz─â / E: fr d├ębourber] A face s─â se produc─â o deburbare.
deburb├íre sf [At: LTR2 / Pl: ~bß║»ri / E: deburba] 1 Opera╚Ťie de limpezire a mustului ├«nainte de fermenta╚Ťie Si: deburbaj (1), deburbat1 (1). 2 Sp─âlare a unui minereu Si: deburbaj (2), deburbat1 (2).
DEBURB├üRE, deburb─âri, s. f. Opera╚Ťia de limpezire a mustului de struguri ╚Öi de separare a lui de resturile solide; deburbaj (1). ÔÇô Cf. fr. d├ębourber.
DEBURB├üRE, deburb─âri, s. f. Opera╚Ťia de limpezire a mustului de struguri ╚Öi de separare a lui de resturile solide; deburbaj. ÔÇô Cf. fr. d├ębourber.[1]
DEBURB├üRE, deburb─âri, s. f. Opera╚Ťie de limpezire a mustului de struguri ╚Öi de separare a lui de resturile solide; deburbaj. ÔÇô Cf. fr. d├ębourber.[1]
deburbáre (deburbaj) s. f., g.-d. art. deburbắrii; pl. deburbắri
deburb├í vb., ind. prez.1 sg. deburb├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deburbe├íz─â
deburbáre s. f., g.-d. art. deburbării; pl. deburbări
DEBURBÁRE s. deburbaj. (~ mustului.)
DEBURB├ü vb. tr. a supune opera╚Ťiei de deburbare. (< fr. d├ębourber)
DEBURB├üRE s. f. 1. opera╚Ťie de limpezire a mustului ├«nainte de fermenta╚Ťie. 2. sp─âlarea unui minereu. (< deburba)
DEBURBARE s. deburbaj. (~ mustului.)
DEBURB├üRE (dup─â fr. d├ębourbage) s. f. Opera╚Ťie de limpezire a mustului de struguri ╚Öi de separare a lui de resturile solide rezultate ├«n urma zdrobirii ciorchinilor, efectuat─â ├«nainte de fermentare.

Deburbare dex online | sinonim

Deburbare definitie

Intrare: deburbare
deburbare substantiv feminin
Intrare: deburba
deburba verb grupa I conjugarea a II-a