Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru deburare

debura vt [At: DN3 / Pzi: ~r├ęz / E: fr d├ębourrer] 1 A ├«nl─âtura surplusul de material la burarea traverselor Si: deburaj (1), deburat1 (1). 2 (Tex) A cur─â╚Ťa garniturile de ace ale cadrelor de impurit─â╚Ťi Si: deburaj (2), deburat1 (2).
debur├íre sf [At: LTR2 / Pl: ~rß║»ri / E: debura] 1 ├Änl─âturare a surplusului de material la burarea traverselor Si: deburaj (1), deburat1 (1). 2 (Tex) Cur─â╚Ťare a garniturilor de ace ale cadrelor de impurit─â╚Ťi Si: deburaj (2), deburat1 (2).
DEBUR├üRE s. f. Opera╚Ťia de cur─â╚Ťare a cardelor de impurit─â╚Ťile ╚Öi de fibrele scurte r─âmase ├«n urma card─ârii; deburaj (1). ÔÇô Cf. fr. d├ębourrer.
DEBUR├üRE s. f. Opera╚Ťie de cur─â╚Ťare a cardelor de impurit─â╚Ťile ╚Öi de fibrele scurte r─âmase ├«n urma card─ârii; deburaj (1). ÔÇô Cf. fr. d├ębourrer.
deburáre (deburaj) s. f., g.-d. art. deburắrii
debur├í vb. ind. prez.1 sg. debur├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. debure├íz─â
deburáre s. f., g.-d. art. deburării
DEBUR├ü vb. I. tr. (Text.) A cur─â╚Ťi garniturile de ace ale cardelor de impurit─â╚Ťi. [< fr. d├ębourrer].
DEBUR├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a debura ╚Öi rezultatul ei; deburaj. [< debura].
DEBUR├ü vb. tr. 1. a ├«nl─âtura surplusul de material la burarea traverselor. 2. (text.) a cur─â╚Ťi garniturile de ace ale cardelor de impurit─â╚Ťi. (< fr. d├ębourrer)

Deburare dex online | sinonim

Deburare definitie

Intrare: deburare
deburare substantiv feminin
Intrare: debura
debura verb grupa I conjugarea a II-a