debura vt [At: DN3 / Pzi: ~réz / E: fr débourrer] 1 A înlătura surplusul de material la burarea traverselor Si: deburaj (1), deburat1 (1). 2 (Tex) A curăța garniturile de ace ale cadrelor de impurități Si: deburaj (2), deburat1 (2).

deburáre sf [At: LTR2 / Pl: ~rắri / E: debura] 1 Înlăturare a surplusului de material la burarea traverselor Si: deburaj (1), deburat1 (1). 2 (Tex) Curățare a garniturilor de ace ale cadrelor de impurități Si: deburaj (2), deburat1 (2).

DEBURÁRE s. f. Operația de curățare a cardelor de impuritățile și de fibrele scurte rămase în urma cardării; deburaj (1). – Cf. fr. débourrer.

DEBURÁRE s. f. Operație de curățare a cardelor de impuritățile și de fibrele scurte rămase în urma cardării; deburaj (1). – Cf. fr. débourrer.

deburáre (deburaj) s. f., g.-d. art. deburắrii

deburá vb. ind. prez.1 sg. deburéz, 3 sg. și pl. debureáză

deburáre s. f., g.-d. art. deburării

DEBURÁ vb. I. tr. (Text.) A curăți garniturile de ace ale cardelor de impurități. [< fr. débourrer].

DEBURÁRE s.f. Acțiunea de a debura și rezultatul ei; deburaj. [< debura].

DEBURÁ vb. tr. 1. a înlătura surplusul de material la burarea traverselor. 2. (text.) a curăți garniturile de ace ale cardelor de impurități. (< fr. débourrer)