deambulațiune definitie

11 definiții pentru deambulațiune

deambulație sf [At: DEX / V: ~iune / P: de-am~ / E: fr déambulation] (Liv; rar) 1 Mers. 2 Plimbare.
deambulațiúne sf vz deambulație
DEAMBULÁȚIE s. f. (Rar) Mers; plimbare. [Pr.: de-am-. – Var.: deambulațiúne s. f.] – Din fr. déambulation.
DEAMBULAȚIÚNE s. f. v. deambulație.
DEAMBULÁȚIE s. f. (Rar) Mers; plimbare. [Pr.: de-am-. – Var.: deambulațiúne s. f.] – Din fr. déambulation.
DEAMBULAȚIÚNE s. f. v. deambulație.
deambuláție (rar) (de-am-, -ți-e) s. f., art. deambuláția (-ți-a), g.-d. deambuláții, art. deambuláției
deambuláție s. f. (sil. de-am-, -ți-e), g.-d. art. deambuláției
DEAMBULÁȚIE s.f. (Rar) Mers; plimbare. [Pron. de-am-, gen. -iei, var. deambulațiune s.f. / < fr. déambulation].
DEAMBULAȚIÚNE s.f. v. deambulație.
DEAMBULAȚIE s. f. deambulare. (< fr. déambulation)

deambulațiune dex

Intrare: deambulație
deambulațiune
deambulație
Intrare: deambulațiune
deambulațiune