Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru deaferentare

deaferenta vt [At: DN3 / P: de-a~ / Pzi: ~tez / E: fr déafférenter] (Med) A secționa rădăcinile posterioare ale măduvei spinării pentru a întrerupe căile nervoase aferente.
deaferentáre (rar) (de-a-) s. f., g.-d. art. deaferentắrii
deaferentá vb., ind. prez. 1 sg. deaferentéz, 3 sg. și pl. deaferenteáză
deaferentáre s. f. (sil. de-a-), g.-d. art. deaferentării
DEAFERENTÁ vb. I. tr. (Med.) A secționa rădăcinile posterioare ale măduvei spinării pentru a întrerupe căile nervoase aferente. [Pron. de-a-. / < fr. déafférenter].
DEAFERENTÁ vb. tr. a secționa rădăcinile posterioare ale măduvei spinării pentru a întrerupe căile nervoase aferente. (< fr. déafférenter)

Deaferentare dex online | sinonim

Deaferentare definitie

Intrare: deaferenta
deaferenta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: deaferentare
deaferentare infinitiv lung
  • silabisire: de-a-