Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

28 defini╚Ťii pentru de╚Öteptare

de╚Ötept├í [At: CORESI, EV. 88 / V: (├«nv) d─â╚Ö~, di╚Ö~ / Pzi: ~├ępt / E: de╚Ötept] 1-2 vtr A (se) trezi din somn Si: a (se) scula. 3-4 vtr A (se) trezi din starea de le╚Öin Si: (reg) a (se) ├«ntrema. 5-6 vtr (Fig) A (se) trezi din starea de amor╚Ťeal─â, de visare etc. 7-8 vtr (├Ävp) (A face s─â revin─â sau) a reveni la via╚Ť─â Si: a ├«nvia. 9-10 vtr (Fig) (A scoate sau) a ie╚Öi dintr-o stare de iner╚Ťie. 11 vr (Pex; fig) A deveni con╚Ötient de ceva. 12 vt (Fig) A trezi interesul fa╚Ť─â de cineva sau de ceva. 13 vr (Fig) A se manifesta ceea ce este virtual ├«ntr-o fiin╚Ť─â. 14 vr (Fig) A scoate la iveal─â. 15 vr (Fig) A deveni mai inteligent. 16 vr (Pex) A se cultiva. 17 vr (Fig; d. natur─â) A ├«nvia. 18 vr (├Änv) A se dezl─ân╚Ťui. modificat─â
de╚Ötept├íre sf [At: (a. 1694) FN 32 / Pl: ~tß║»ri / E: de╚Ötepta] 1 Moment c├ónd se treze╚Öte cineva din somn sau c├ónd ├«╚Öi ├«ntrerupe somnul Si: de╚Öteptat1 (1). 2 Semnal (din goarn─â, din trompet─â etc.) care anun╚Ť─â de╚Öteptarea (1) ├«n caz─ârmi, internate etc. Si: de╚Öteptat1 (2). 3 (├Änv) Stare de veghe. 4 (Fig) Trezire din amor╚Ťeal─â, reverie etc. Si: (rar) de╚Öteptat1 (3). 5 (Fig) Revenire la via╚Ť─â Si: (rar) de╚Öteptat1 (4), ├«nviere. 6 (Fig) Ie╚Öire dintr-o stare de iner╚Ťie, de indiferen╚Ť─â Si: (rar) de╚Öteptat1 (5). 7 (Fig) ├Än╚Ťelegere a unei valori Si: (rar) de╚Öteptat1 (6). 8 (Fig) Manifestare a ceea ce este latent, virtual Si: (rar) de╚Öteptat1 (7). 9 (Fig) Scoatere la iveal─â Si: (rar) de╚Öteptat1 (8). 10 (├Ävr) Descoperire. 11 Stimulare a inteligen╚Ťei Si: (rar) de╚Öteptat1 (9). modificat─â
dișteptá v vz deștepta[1] modificată
DE╚śTEPT├ü, de╚Öt├ępt, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A (se) trezi din somn. ÔÖŽ A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amor╚Ťeal─â, de visare etc.; p. ext. a reveni sau a face s─â revin─â la via╚Ť─â. 2. Refl. (Despre sentimente, dorin╚Ťe, idei etc.) A se ivi, a ap─ârea; a se st├órni, a se dezl─ân╚Ťui. 3. Refl. A deveni con╚Ötient, a ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â, s─â-╚Öi dea seama de realit─â╚Ťi. ÔÖŽ A deveni (mai) inteligent. ÔÇô Lat. dispectare.
DE╚śTEPT├üRE, de╚Ötept─âri, s. f. Faptul de a (se) de╚Ötepta; de╚Öteptat. ÔÖŽ Momentul c├ónd se treze╚Öte cineva din somn. ÔÖŽ Semnal care anun╚Ť─â scularea de diminea╚Ť─â ├«n internate, caz─ârmi etc. ÔÇô V. de╚Ötepta.
DE╚śTEPT├ü, de╚Öt├ępt, vb. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A (se) trezi din somn. ÔÖŽ A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amor╚Ťeal─â, de visare etc.; p. ext. a reveni sau a face s─â revin─â la via╚Ť─â. 2. Refl. (Despre sentimente, dorin╚Ťe, idei etc.) A se ivi, a ap─ârea; a se st├órni, a se dezl─ân╚Ťui. 3. Refl. A deveni con╚Ötient, a ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â, s─â-╚Öi dea seama de realit─â╚Ťi. ÔÖŽ A deveni (mai) inteligent. ÔÇô Probabil lat. de-excitare.
DE╚śTEPT├üRE, de╚Ötept─âri, s. f. Faptul de a (se) de╚Ötepta; de╚Öteptat. ÔÖŽ Momentul c├ónd se treze╚Öte cineva din somn. ÔÖŽ Semnal care anun╚Ť─â scularea de diminea╚Ť─â ├«n internate, caz─ârmi etc. ÔÇô V. de╚Ötepta.
DE╚śTEPT├ü, de╚Öt├ępt, vb. I. Refl. 1. (Uneori determinat prin ┬źdin somn┬╗) A se trezi, a se scula din somn. Fl─âc─âul tres─âri... din somn ╚Öi se de╚Ötept─â. PREDA, ├Ä. 176. Stoicea dormi un pui de somn... ╚Öi c├«nd razele ├«l ├«n╚Ťepar─â ├«n pleoape se de╚Ötept─â. GALACTION, O. I 46. Se ridic─â de mijloc ╚Öi privi de jur ├«mprejur z├«mbind, ca un om care se de╚Öteapt─â plin de mul╚Ťumire dup─â un somn bun cu vise pl─âcute. CARAGIALE, P. 133. ÔŚŐ Fig. Un duruit de cioc─ânitoare, un ╚Ť├«r├«it de pasere m─ârunt─â, un muget moale de c─âprior se de╚Öteptau din somnul p─âdurii. SADOVEANU, O. VII 37. De╚Öteapt─â-te, tu v├«nt de sud, Ridic─â-te, tu crive╚Ť! CO╚śBUC, P. II 219. ÔŚŐ Tranz. Se culc─â atent, cu mi╚Öc─âri prev─âz─âtoare, s─â nu-l de╚Ötepte pe Levi. SAHIA, N. 108. Fabricile continuau... s─â de╚Ötepte mahalalele vecine. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 11. ├Än toat─â diminea╚Ťa, copili╚Ťa noastr─â vine de ne de╚Öteapt─â. NEGRUZZI, S. I 75. ÔŚŐ (Neobi╚Önuit, subiectul e ochiul) La p─âm├«nt dormea ╚Ťin├«ndu-╚Öi c─âp─ât├«i m├«na cea dreapt─â; Dar─â ochiu-nchis afar─â, ├«nl─âuntru se de╚Öteapt─â. EMINESCU, O. I 142. 2. Fig. (Uneori urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źdin┬╗) A se trezi din letargie, dintr-o stare de ame╚Ťeal─â, de amor╚Ťeal─â, din visare etc.; p. ext. a reveni la via╚Ť─â, a ├«ncepe o via╚Ť─â nou─â. Cezar, ca de╚Öteptat din distrac╚Ťie, se ├«ntoarce repede. CAMIL PETRESCU, T. III 448. C─âl─âtorul tres─âri, de╚Öteptat din g├«ndurile lui dep─ârtate. C. PETRESCU, A. 287. Iat─â, lumea se de╚Öteapt─â din ad├«nca-i letargie! ALECSANDRI, P. A. 81. Sim╚Ťind picioarele-mi sl─âbind, am ├«nchis ochii... Nu ╚Ötiu c├«t ╚Ťinu ast─â fantasmagorie, c─âci, c├«nd m-am de╚Öteptat, eram singur─â. NEGRUZZI, S. I 54. ÔŚŐ Fig. Cum se de╚Öteapt─â firea-nveselit─â, ╚śi r├«de soarele a s─ârb─âtoare! CERNA, P. 160. ÔŚŐ Tranz. O schimbare ├«n lumea din afar─â m-a de╚Öteptat din semihalucina╚Ťia turbur─âtoare. IBR─éILEANU, A. 126. 3. A ap─ârea, a lua fiin╚Ť─â, a se ├«ntrupa, a se produce. Gore sim╚Ťise cum se de╚Öteapt─â ├«n el pr─âv─âlia╚Öul de odinioar─â. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 156. ├Än mine s-a de╚Öteptat duh de nelini╚Öte. SADOVEANU, P. M. 140. Alte pl─âceri mi se de╚Öteptau ├«n suflet. CREANG─é, A. 36. ÔŚŐ Tranz. (Cu privire la un sentiment, o dorin╚Ť─â, o idee, o b─ânuial─â etc.) S├«nt fiin╚Ťe care... de╚Öteapt─â ├«n noi o vie curiozitate. M. I. CARAGIALE, C. 33. Tu... ai de╚Öteptat ├«n mine poetice sim╚Ťiri. ALECSANDRI, P. A. 63. Ar fi fost de ajuns ca s─â de╚Ötepte un sim╚Ť─âm├«nt de mirare sau un fior de amor. NEGRUZZI, S. I 44. ÔÖŽ Tranz. (Neobi╚Önuit, cu privire la glas) A face s─â se aud─â, s─â r─âsune. ├Äntr-o gr─âmad─â de copii, ca ├«n p─âdurea fermecat─â c├«nd rupi o frunz─â ╚Öi se trezesc copacii ╚Öi ├«ncep s─â murmure, e de ajuns ca unul s─â de╚Ötepte ├«nt├«iul glas. ANGHEL, PR. 78. 4. A deveni con╚Ötient, a ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva, s─â-╚Öi dea seama de ceva. Dar c─âr─ârile lumii se ridic─â spre cre╚Ötete, Se desfac din paragini de╚Öteptate popoare. DE╚śLIU, G. 54. Copiii s─âraci s-au de╚Öteptat. Acum ├«n zadar le ve╚Ťi spune pove╚Öti Cu ├«ngeri, cu sfin╚Ťi. ISAC, O. 137. De multe ori st─âp├«nitorii au stricat ╚Öi acele mici ╚Öcoale, dinadins, ca s─â nu s─â de╚Ötepte norodul. GOLESCU, ├Ä. 34. ÔŚŐ Tranz. C├«te mul╚Ťimi de ╚Öcoale, prin care s─â str─âduiesc a-╚Öi de╚Ötepta norodul, a-l aduce la adev─ârat─â cuno╚Ötin╚Ť─â! GOLESCU, ├Ä. 59.
DE╚śTEPT├üRE, de╚Ötept─âri, s. f. Faptul de a (se) de╚Ötepta. 1. Trezire, sculare (din somn). Sim╚Ťea un fior analog cu acel pe care ni-l d─â de╚Öteptarea dintr-un vis ur├«t. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 63. ÔÖŽ (Concretizat) Momentul c├«nd se treze╚Öte cineva din somn. Lumea ├«n care fusesem adineoarea, spectacolul unic, era departe, era ca amintirea, la de╚Öteptare, a unui vis. IBR─éILEANU, A. 204. La de╚Öteptare m─â trezii cu sf├«ntul soare ac─â╚Ťat de v├«rful plopului. HOGA╚ś, M. N. 14. ÔÖŽ Semnal (clopot, sonerie, goarn─â) care anun╚Ť─â scularea ├«n colectivit─â╚Ťi (internate, caz─ârmi etc.). ├Än zori, c├«nd se sun─â de╚Öteptarea... auzi spun├«ndu-se: ÔÇô Bine de Serdici, acum o fi dormind! SAHIA, N. 115. 2. Fig. Dezmor╚Ťire, trezire la via╚Ť─â. De╚Öteptarea prim─âverii parc─â-l ├«ntinerise. REBREANU, R. I 315. Voi ce sta╚Ťi ├«n adormire, voi ce sta╚Ťi ├«n nemi╚Öcare, N-auzi╚Ťi prin somnul vostru acel glas triumf─âtor Ce se-nal╚Ť─â p├«nÔÇÖla ceruri din a lumii de╚Öteptare, Ca o lung─â salutare C─âtr-un falnic viitor? ALECSANDRI, P. A. 81.
de╚Ötept├í (a ~) vb., ind. prez. 3 de╚Öte├ípt─â; conj. prez. 3 s─â de╚Öt├ępte
deșteptáre s. f., g.-d. art. deșteptắrii; pl. deșteptắri
de╚Ötept├í vb., ind. prez. 3 sg. ╚Öi pl. de╚Öte├ípt─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. de╚Öt├ępte
deșteptáre s. f., g.-d. art. deșteptării; pl. deșteptări
DE╚śTEPT├ü vb. 1. v. trezi. 2. v. suscita.
DE╚śTEPT├ü vb. v. ├«nsufle╚Ťi, ├«nvia, scula.
DE╚śTEPT├üRE s. v. trezire.
A (se) de╚Ötepta Ôëá a (se) culca, a adormi
A se de╚Ötepta Ôëá a adormi
De╚Öteptare Ôëá adormire, culcare
de╚Ötept├í (de╚Ötept├ít, de╚Ötept├ít), vb. ÔÇô 1. A trezi. ÔÇô 2. A ├«nsufle╚Ťi, a ├«nviora, a stimula. ÔÇô Mr. di╚Öteptu; di╚Öteptare, megl. di╚Ötet, di╚Ötitari. Lat. d─şspect─üre ÔÇ×a deschide ochiiÔÇŁ. Rezultatul rom., ├«n mod normal *di╚Öpept, a suferit o asimila╚Ťie, aceea╚Öi ca ├«n a╚Öpept ÔÇ║ a╚Ötept. Semantismul este normal, dac─â se pleac─â de la sensul ÔÇ×a deschide ochiiÔÇŁ, care apare ├«n lat. ╚Öi care este firesc, astfel ├«nc├«t d─şspect─üre nu este altceva dec├«t un frecventativ de la d─şsp─şc─Ľre ÔÇ×a deschide ochii ╚Öi a ├«ncepe s─â vad─âÔÇŁ. Aceast─â der. a fost deja indicat─â de Candrea, Rom., XXXI, 307, dar nu a fost acceptat─â ╚Öi p├«n─â la urm─â a fost abandonat─â chiar de autor, din motive pe care nu le ├«n╚Ťelegem. A influen╚Ťat poate ├«n lipsa ei de succes con╚Ötiin╚Ťa diferen╚Ťei semantice prea mari ├«ntre rezultatul rom. ╚Öi reprezentan╚Ťii romanici ai lui d─şspect─üre (it. dispettare, cat. despitar, sp. despechar), to╚Ťi cu sensul de ÔÇ×a provoca sup─ârareÔÇŁ. Acest criteriu, totu╚Öi, nu pare suficient, ├«ntruc├«t der. romanici s├«nt mai pu╚Ťin clari dec├«t rom., ╚Öi este mai probabil s─â provin─â direct din desp─şc─Ľre, prin intermediul part. despectus (Parti 374; Corominas, II, 153). Este adev─ârat c─â s-a semnalat ├«n rom. un corespondent despeta, vb. (a sup─âra, a nec─âji), care ar reprezenta acela╚Öi etimon (Lacea, Dacor., IV, 777; REW 2579); dar, pe de o parte, acest cuv├«nt lipse╚Öte ├«n toate dic╚Ťionarele rom., ne este necunoscut ╚Öi p├«n─â la un anume punct este ├«ndoielnic, iar pe de alt─â parte, paralelismul cu a╚Ötepta demonstreaz─â c─â rezultatul rom. al lui d─şspect─üre nu putea fi despeta. Celelalte ipoteze s├«nt insuficiente: din lat. *deexperg─Ľre (Cihac, I, 77; Lambrior, Rom., VII, 92) sau lat. *d─şsperr─Ľct─üre (Tiktin), la fel de dificil fonetic; din lat. *deexc─şt─üre (Pu╚Öcariu 528; REW 2515; Candrea-Dens., 494; Iordan, Dift., 49; Pascu, I, 76; Densusianu, GS, II, 8; Candrea; Scriban), al c─ârui fonetism nu se ├«n╚Ťelege la r├«ndul lui. Der. de╚Ötept, adj. (ager; inteligent, iste╚Ť, p─âtrunz─âtor), a c─ârei forma╚Ťie este pu╚Ťin clar─â, dar care deriv─â probabil direct de la dispectus, part. de la disp─şcere (dup─â autorii men╚Ťiona╚Ťi, din lat. *deexc─ştus); de╚Ötept─âciune, s. f. (inteligen╚Ť─â, p─âtrundere); de╚Ötept─âtor, adj. (care de╚Öteapt─â).
A DE╚śTEPT├ü de╚Öt├ępt tranz. A face s─â se de╚Ötepte. /<lat. deexcitare
A SE DE╚śTEPT├ü m─â de╚Ötept intranz. 1) (despre persoane) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se trezi; a se scula. 2) A reveni (dintr-o stare de letargie, de reverie etc.) la starea de sesizare con╚Ötient─â a vie╚Ťii; a se trezi. 3) (despre natur─â) A ├«ncepe un nou ciclu de vegeta╚Ťie; a reveni la via╚Ť─â. 4) fig. (despre sentimente, dorin╚Ťe, idei etc.) A ├«ncepe s─â capete contururi precise; a se ├«nfiripa; a ├«nmuguri; a ├«ncol╚Ťi. 5) (despre persoane) A deveni con╚Ötient; a ajunge s─â ├«n╚Ťeleag─â realitatea. 6) A deveni (mai) de╚Ötept; a c─âp─âta mai mult─â inteligen╚Ť─â. /<lat. deexcitare
DE╚śTEPT├üRE ~─âri f. 1) v. A DE╚śTEPTA ╚Öi A SE DE╚śTEPTA. 2)(├«n caz─ârmi, internate, c─âmine) Semnal care anun╚Ť─â scularea diminea╚Ťa. /v. a (se) de╚Ötepta
deșteptà v. 1. a scula din somn, a trezi; 2. a deschide mintea: 3. fig. a face să nască. [Lat. *DISTECTARE = DISPECTARE (cf. aștepta)].
2) de╚Öt├ępt, a -├í v. tr. (d. lat. de-spectare, cu ├«n╚Ťelesu de ÔÇ×a a╚Ötepta p├ón─â la urm─âÔÇŁ, dup─â ex-spectare, a a╚Ötepta). Vest. Trezesc, scol din somn or─ş din be╚Ťie. Fig. Toat─â ╚Ťara. Deschid ochi─ş cu─şva, ar─ât: a de╚Ötepta poporu, lumea sÔÇÖa de╚Öteptat. Stimulez: munca de╚Öteapt─â apetitu.
DE╚śTEPTA vb. 1. a (se) scula, a (se) trezi, (pop.) a (se) pomeni, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) scormoni, a (se) st├«rni, (prin Mold.) a (se) suminica, (├«nv.) a (se) scorni. (S-a ~ devreme.) 2. a produce, a provoca, a solicita, a st├«rni, a suscita, a trezi. (Cartea a ~ un mare interes.)
deștepta vb. v. ÎNSUFLEȚI. ÎNVIA. SCULA.
DE╚śTEPTARE s. sculare, sculat, trezire. (~ din somn.)

Deșteptare dex online | sinonim

Deșteptare definitie

Intrare: deștepta
deștepta verb grupa I conjugarea I
diștepta
Intrare: deșteptare
deșteptare substantiv feminin