Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru datorie

dator├şe sf [At: CORESI, EV. 285 / V: (reg) adet~, (├«nv) deat~, diat~, dit~, dot~, (├«rg) d─ât~, det~ / Pl: ~ii / E: dator + -ie] 1-2 Sum─â de bani (sau orice bun) pe care cineva a luat-o cu ├«mprumut (sau pe care o datoreaz─â cuiva). 3 (├Änv; ├«s) Carte (sau zapis) de ~ Act ├«n care este consfin╚Ťit─â suma sau alt bun pe care o datoreaz─â cineva cuiva. 4-5 (├Äljv) Cu (sau pe, ├«nv, ├«n) ~ (sau, ├«nv, ~ii) Pe credit. 6-7 (├Äal) De ├«mprumut. 8 (├Ävr; ├«lv) A c─âdea la ~ A se ├«ndatora. 9 (D. solda╚Ťi; ├«ae) A muri pe c├ómpul de lupt─â. 10 (Pex; fig; d. oameni; ├«ae) A se sacrifica pentru o cauz─â. 11-12 (├Äe) A (se) b─âga sau a (se) ├«neca, a (se) ├«ngloda, a (se) ├«ncurca ├«n (ni╚Öte) ~ii A (se) ├«mprumuta cu sume mari de bani care nu mai pot fi restituite. 13 (├Äe) A bate (pe cineva) (sau a da cuiva) pe ~ A bate (pe cineva) f─âr─â nici o justificare. 14 (Pex; ├«ae) A bate (pe cineva) foarte tare. 15 (├Ärg) Sum─â de plat─â. 16 (├Ärg; spc) Tax─â. 17 (├Ävr; spc) Impozit. 18 (├Ärg; spc) Munc─â de scurt─â durat─â efectuat─â ├«n folos public. 19 (├Änv) Ceea ce a fost dat (de c─âtre cineva). 20 (├Änv; pex) Dar. 21 Ceea ce i se impune cuiva (sau ├«╚Öi impune cineva) s─â fac─â ├«ntr-o anumit─â situa╚Ťie (sau ├«ntr-un anumit scop) Si: ├«ndatorire, misiune, obliga╚Ťie (├«nv) datorin╚Ť─â (1). 22 Ac╚Ťiune de o importan╚Ť─â deosebit─â pe care trebuie s-o ├«nf─âptuiasc─â cineva Si: misiune (├«nv) datorin╚Ť─â (2). 23 Responsabilitate moral─â (sau material─â) Si: sarcin─â, rol1, (├«rg) datorin╚Ť─â (3). 24 (├Äla) De ~ Cuvenit. 25 (├Älav) De (sau dup─â, din) ~ Din obliga╚Ťii 26 (├Äal) Din necesitate. 27 (├Äal) Dup─â cum se cade. 28 (├Älav) La ~ ├Än locul ├«n care te cheam─â obliga╚Ťiile de serviciu. 29 (├Äal) ├Än armat─â. 30 (D. tineri; ├«e) A fi chemat la ~ A fi ├«ncorporat. 31 (D. oameni; ├«e) A fi la ~ A fi acolo unde ├«l cheam─â obliga╚Ťiile de serviciu. 32 (Fig; d. oameni; ├«ae) A fi acolo unde trebuie. 33 (├Älv) A avea ~ (sau ~ia) (s─â) A fi obligat moral Si: a datora (3). 34 (├Äe) A-╚Öi face (drept) (sau a ├«mplini) ~ (sau ~ia) A r─âspunde obliga╚Ťiilor de serviciu. 35 (├Äae) A fi foarte con╚Ötiincios. 36 (├Äae; pex; cu referire la diferite ramuri ale activit─â╚Ťii umane) A r─âspunde cerin╚Ťelor de baz─â. 37 (├Äe) A fi omul ~i A fi foarte con╚Ötiincios. 38 (├Äe) A fi (sau, ├«nv, a crede) de (sau ├«n, ├«ntru) ~ia (cuiva) A fi obliga╚Ťia cuiva s─â... 39 (├Äe) A crede (sau a ╚Ťine) de ~ A avea obliga╚Ťia s─â... 40 (├Ävr; ├«e) Nici ~ a l─âsa A se achita de toate obliga╚Ťiile. 41 (Reg; ├«e) A te da (sau a c─âlca) ~ia A fi obligat de lege sau de pozi╚Ťia social─â, s─â ac╚Ťionezi ├«ntr-un anumit mod. 42 (├Änv; ├«n religia cre╚Ötin─â) ├Änc─âlcare a obliga╚Ťiilor fa╚Ť─â de Dumnezeu. 43 (├Änv; pex) Gre╚Öeal─â. 44 (├Ävp) Obicei. 45 (├Ävp; ├«lav) Dup─â ~ Conform uzan╚Ťei. 46 (├Ävp; ├«al) Conform tradi╚Ťiei. 47 (├Ävp; ├«al) Dup─â cum se cuvine.
d─âtor├şe sf vz datorie
dotor├şe sf vz datorie
DATOR├ŹE, datorii, s. f. 1. Sum─â de bani sau orice alt bun datorat cuiva. ÔŚŐ Loc. adv. Pe datorie = pe credit. ÔŚŐ Expr. A se b─âga ├«n datorii = a face datorii, a se ├«ndatora. A se ├«ngloda (sau a se ├«neca) ├«n datorii = a se ├«mprumuta cu sume mari, care nu mai pot fi restituite. 2. Obliga╚Ťie legal─â sau moral─â; ├«ndatorire. ÔŚŐ Loc. adv. De (sau din) datorie = din obliga╚Ťie, pentru c─â trebuie. La datorie = acolo unde te cheam─â obliga╚Ťiile (de serviciu). ÔŚŐ Expr. A fi de datoria cuiva s─â... = a fi obliga╚Ťia cuiva s─â... A crede de datoria sa s─â... = a se crede obligat s─â... ÔÇô Dator + suf. -ie.
DATOR├ŹE, datorii, s. f. 1. Sum─â de bani sau orice alt bun datorat cuiva. ÔŚŐ Loc. adv. Pe datorie = pe credit. ÔŚŐ Expr. A se b─âga ├«n datorii = a face datorii, a se ├«ndatora. A se ├«ngloda (sau a se ├«neca) ├«n datorii = a se ├«mprumuta cu sume mari, care nu mai pot fi restituite. 2. Obliga╚Ťie legal─â sau moral─â; ├«ndatorire. ÔŚŐ Loc. adv. De (sau din) datorie = din obliga╚Ťie, pentru c─â trebuie. La datorie = ├«n locul unde te cheam─â obliga╚Ťiile (de serviciu). ÔŚŐ Expr. A fi de datoria cuiva s─â... = a fi obliga╚Ťia cuiva s─â... A crede de datoria sa s─â... = a se crede obligat s─â... ÔÇô Dator + suf. -ie.
DATOR├ŹE, datorii, s. f. 1. Sum─â de bani sau, p. ext., orice bun pe care cineva l-a dat cu ├«mprumut sau pe care ├«l datoreaz─â cuiva. Ai s─â-mi pl─âte╚Öti datoria c├«nd o s─â fii plin de bani. DUMITRIU, N. 115. S─â-╚Öi pl─âteasc─â datoriile, fie c─âtr─â negustorul liovean, fie c─âtr─â domnul s─âu. SADOVEANU, Z. C. 241. Pa╚Öadia ├«i ceru datoria. M. I. CARAGIALE, C. 25. ÔŚŐ Loc. adv. (├Än leg─âtur─â cu verbele ┬źa da┬╗, ┬źa lua┬╗, ┬źa cump─âra┬╗ etc.) Pe datorie = pe credit. D─âdea oamenilor pe datorie, ╚Öi oamenii nu-i mai pl─âteau. PAS, Z. I 26. De trei zile m├«ncam... pe datorie. HOGA╚ś, DR. II 51. Dator nu-s, c─â nu-mi d─â nimene pe datorie. CREANG─é, A. 200. ÔŚŐ Expr. A se b─âga, a se ├«neca sau a se ├«ngloda ├«n datorii = a se ├«mprumuta cu sume mari de bani care nu mai pot fi restituite. Lucreaz─â aproape pe nimic, c─â-s ├«ngloda╚Ťi ├«n datorii la catastiful vechilului, care a r─âmas mare ╚Öi tare dup─â fuga st─âp├«nului. CAMILAR, N. I 313. ÔÖŽ Datorie public─â v. public. 2. Obliga╚Ťie (legal─â sau moral─â), ├«ndatorire, sarcin─â. Respectarea legilor statului de democra╚Ťie popular─â, care ap─âr─â drepturile ╚Öi interesele poporului muncitor, constituie cea mai de seam─â datorie a fiec─ârui om al muncii. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 7, 70. S├«nt b─ârba╚Ťi care pot sta deasupra vie╚Ťii ╚Öi a mor╚Ťii, p─âstr├«ndu-╚Öi cump─âna inimii ├«n urgii, pentru c─â au de ├«ndeplinit aici pe p─âm├«nt, ├«n timpul lor scurt, o datorie. SADOVEANU, N. P. 144. Mai marii lui, v─âz├«ndu-l c─â ╚Öi-a f─âcut datoria de osta╚Ö, l-au slobozit din oaste cu arme cu tot. CREANG─é, P. 297. ÔŚŐ Loc. adv. De (sau din) datorie = din obliga╚Ťie, nu de bun─âvoie, pentru c─â a╚Öa se cuvine, a╚Öa se cere, a╚Öa trebuie. F─ât-Frumos... se duse, de! de datorie. ISPIRESCU, L. 105. ├Ä╚Öi iubesc so╚Ťia ╚Öi copiii mai mult din datorie. NEGRUZZI, S. I 221. La datorie = ├«n locul unde te cheam─â obliga╚Ťiile de serviciu. Pe mine m─â g─âse╚Öte totdeauna aici, la datorie. SEBASTIAN, T. 193. Eu, la datorie, coane F─ânic─â, zi ╚Öi noapte la datorie. CARAGIALE, O. I 105. ÔŚŐ Loc. adj. (├Änvechit) De datorie = f─âcut numai din obliga╚Ťie, cuvenit. A doua zi profesorul veni ╚Öi, dup─â acea de datorie bun─â diminea╚Ť─â, scoase din s├«n o bro╚Öur─â. NEGRUZZI, S. I 7. ÔŚŐ Expr. A fi de datoria cuiva s─â... = a fi obliga╚Ťia cuiva s─â... Nu era de datoria mea, ├«ns─â am cobor├«t de pe podul meu numai ca s─â lustruiesc biela. SAHIA, N. 30. Ca prietin vechi a cucoanei Nastasic─âi, ├«i de datoria mea s─â vin o dat─â cu l─âutarii. ALECSANDRI, T. I 155. A crede de datoria sa s─â... = a se crede obligat s─â... Crezu de a sa datorie s─â se mai salte ├«nc─â o dat─â. SADOVEANU, Z. C. 166.
dator├şe s. f., art. dator├şa, g.-d. art. dator├şei; pl. dator├şi, art. dator├şile
dator├şe s. f., g.-d. art. dator├şei; pl. dator├şi, art. dator├şile
DATOR├ŹE s. 1. (├«nv.) dator, ├«ndatorin╚Ť─â, ├«ndatorire. (╚Üi-ai pl─âtit ~?) 2. credit, (pop. ╚Öi fam.) veresie, (Transilv. ╚Öi Olt.) credin╚Ť─â. (Cump─âr─â pe ~.) 3. v. obliga╚Ťie. 4. v. oficiu. 5. ├«ndatorire, obliga╚Ťie, (livr.) servitute. (~ fa╚Ť─â de propria noastr─â concep╚Ťie.)
DATOR├ŹE ~i f. 1) Bun datorat cuiva. ÔŚŐ A se ├«ngloda ├«n ~i a avea datorii mari. 2) Sarcin─â moral─â sau material─â obligatorie; ├«ndatorire; angajament; obliga╚Ťie. ÔŚŐ A-╚Öi face ~a a se achita (fa╚Ť─â de cineva). La ~ acolo unde este obligat s─â fie. A fi de ~a cuiva a ╚Ťine de obliga╚Ťia cuiva. Din ~ din obliga╚Ťie. [Art. datoria; G.-D. datoriei; Sil. -ri-e ] /dator + suf. ~ie
datorie f. 1. ceea ce se datore╚Öte (├«n bani): orice plat─â presupune o datorie; 2. fig. ceea ce trebue s─â se fac─â: datoriile cet─â╚Ťeanului.
dator├şe f. (d. dator). Ce─şa ce se datore╚Öte ├«n ban─ş: a face datori─ş ╚Öi a nu le pl─ât─ş e o ho╚Ťie sa┼ş o cer╚Öetorie. Obliga╚Ťiune: datoria cet─â╚Ťeanulu─ş e s─â moar─â pentru patrie c├«nd e nevo─şe. Pe datorie, pe credit, cu condi╚Ťiunea de a pl─ât─ş ma─ş t├«rzi┼ş: a da, a vinde marf─â pe datorie; a lua, a cump─âra pe datorie. V. veresie.
DATORIE s. 1. (├«nv.) dator, ├«ndatorin╚Ť─â, ├«ndatorire. (╚Üi-ai pl─âtit ~?) 2. credit, (pop. ╚Öi fam.) veresie, (Transilv. ╚Öi Olt.) credin╚Ť─â. (Cump─âr─â pe ~.) 3. ├«ndatorire, ├«ns─ârcinare, obliga╚Ťie, sarcin─â, (├«nv.) dator, datorin╚Ť─â, ├«ndatorin╚Ť─â. (~ ta este s─â rezolvi problema.) 4. ├«ndatorire, obliga╚Ťie, oficiu, sarcin─â. (╚śi-a ├«ndeplinit bine ~ de gazd─â.) 5. ├«ndatorire, obliga╚Ťie, (livr.) servitute. (~ fa╚Ť─â de propria noastr─â concep╚Ťie.)
DATOR├ŹE (< dator) s. f. 1. Sum─â de bani sau p. ext. orice alt bun datorat cuiva. ÔŚŐ (EC.) Obliga╚Ťie contractual─â fa╚Ť─â de un ter╚Ť (crean╚Ťier, creditor) de a restitui, transfera, constitui ├«n folosul acestuia un drept real asupra unui bun, serviciu sau de a ├«ndeplini anumite ac╚Ťiuni, a executa (sau de a nu executa) anumite lucr─âri, beneficiarul posed├ónd ├«n raport cu datornicul o crean╚Ť─â. ÔŚŐ D. public─â = totalitatea obliga╚Ťiilor pecuniare ale statului, rezultate din ├«mprumuturi interne ╚Öi externe, pe termen mediu sau lung, contractate de stat ├«n nume propriu sau garantate de acesta. Serviciul datoriei publice = pl─â╚Ťile datorate pe un an pentru rambursarea datoriei publice, formate din ratele scadente, dob├ónzile spezele ╚Öi comisioanele aferente. D. public─â intern─â = d. public─â a statului fa╚Ť─â de creditori interni, contractat─â prin emiterea de titluri de credit pe pia╚Ťa intern─â. D. public─â extern─â = obliga╚Ťiile financiare ale organismelor statale ╚Öi/sau ale firmelor particulare pentru care garanteaz─â statul, asumate de o ╚Ťar─â fa╚Ť─â de alte ╚Ť─âri sau institu╚Ťii financiare interna╚Ťionale. D. flotant─â = d. contractat─â de stat prin emiterea de titluri de credit a c─âror valoare fluctueaz─â ├«n raport cu nivelul emisiunilor ╚Öi ramburs─ârilor (bonuri de tezaur). D. activ─â = d. purt─âtoare de dob├ónd─â. D. pasiv─â = d. nepurt─âtoare de dob├ónd─â. D. asigurat─â = d. pentru care exist─â garan╚Ťii de recuperare. D. de r─âzboi = desp─âgubiri pe care o ╚Ťar─â ├«nvins─â ├«ntr-o conflagra╚Ťie, trebuie s─â pl─âteasc─â ╚Ť─ârii ├«nving─âtoare. Capital de d. = fonduri ├«mprumutate ├«n scopul finan╚Ť─ârii unei activit─â╚Ťi economice. Finan╚Ťare prin d. = ├«mprumut pe termen lung (de regul─â garantat pentru rapiditatea ob╚Ťinerii lui) contractat pentru dezvoltare sau plata altor datorii. Monetizarea prin d. = cre╚Öterea cantit─â╚Ťii de moned─â ├«n circula╚Ťie prin utilizarea datoriei interne (emiterea de valori ÔÇ×bonuriÔÇŁ de c─âtre stat sau banca central─â c─âtre alte b─ânci). ÔŚŐ Loc. Pe datorie = pe credit. 2. (ETIC─é) Comportament sau actele unei persoane rezultate din obliga╚Ťiile morale, cerute de tradi╚Ťie, impuse de sentimentul de dreptate sau de bun─âvoin╚Ť─â.
A ABATE DE LA DATORIE (PE CINEVA): A face, a determina s─â renun╚Ťe la o obliga╚Ťie, la o datorie.
A ABDICA DE LA DATORIE: A renun╚Ťa la ├«ndeplinirea datoriilor; A-╚Öi ├«nc─âlca ├«ndeplinirea datoriilor.

Datorie dex online | sinonim

Datorie definitie

Intrare: datorie
datorie substantiv feminin
dotorie
Intrare: d─âtorie
d─âtorie