17 definiții pentru daravelă
daravéră sf [At: I. GOLESCU, C. / V: ~élă, (rar) dărăvére, (îvr) ~re, dareavére / Pl: ~re, ~ri, (înv) ~ruri / E: tc dalavera sau dare + avere cdp, it dare et avere] 1 (Fam; cu determinări care arată felul) Negustorie. 2 (Pex) Situație financiară. 3 (Fam) Interes. 4 (Fam) Afacere. 5 (Pfm; îe) A avea (sau a face) ~ (cu cineva) A avea (sau a face) afaceri cu cineva. 6 (Rar; fam; îe) A fi în ~ri (de comerț) A fi în relații comerciale. 7 (Fam; pgn) Orice fel de relație care se stabilește între două sau mai multe persoane. 8 (Fam) Încurcătură. 9 (Jur; înv; șîs ~ judecătorească) Proces. 10 (Arg) Jucărie. 11 (Pfm; euf) Penis. 12 (Bot; reg; îs) ~ela popii Cucurbețică (Aristolochia clematitis). DARAVÉLĂ, daraveli, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea.
2. (La
pl.) Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [
Var.:
daravéră s. f.] – Din
tc. dalavera. DARAVÉRĂ s. f. v. daravelă. DARAVÉLĂ s. f. v. daraveră. DARAVÉRĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea.
2. Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [
Var.:
daravélă s. f.] –
Dare + avere (după
it. dare et avere). DARAVÉLĂ s. f. v. daraveră. DARAVÉRĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie, încurcătură, bucluc, belea.
Directorul cancelariei n-are de lucru și găsește cu cale să spuie și mitropolitului de daravera noastră cu castraveții. STĂNOIU, C. I. 125.
Era cît pe ce să fie pus la închisoare din pricina a,estecului într-o daraveră a unor răzeși de la Dorna. HOGAȘ, DR. 247.
Intru în trăsură și mă duc la d-l aga, deși nu știam să fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei. RUSSO, O. 138.
2. Treabă, chestiune, afacere.
Vulpea se depărta în grabă, cu botul în pămînt și tîrîndu-și coada pe zăpadă. – Merge și ea după daraverile ei, de... se gîndi Marinică. DUMITRIU, N. 14.
Bubi al nostru s-a lăsat pe tînjală, și în trei ani, el care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen la Facultatea de drept. VLAHUȚĂ. O. A. II 218.
În vara anului 1907, aflîndu-mă în străinătate și avînd în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București... să m-abat o zi, două pe la Iași. CARAGIALE, S. N. 111.
3. Afacere comercială, negustorie.
Lică nu se bizuie pe nimeni... nu se lasă în dataveri cu niște oameni, precum îl știe toată lumea pe cîrciumarul de la Moara-cu-noroc. SLAVICI, O. I 153.
Aducîndu-și aminte că mai are și alte daraveri în București, a mers drept în mahalaua negustorilor. CARAGIALE, O. III 48.
Cu rudele să mănînci, să bei, Daraveră să nu aibi cu ei. PANN, P. V. III 110. –
Pl. și: (popular)
daraveruri (SADOVEANU, B. 91). – Variantă:
daravélă, daraveli (PREDA, Î. 90, SADOVEANU, M. C. 134, ȘEZ. II 47) și (popular)
daraveluri (C. PETRESCU, Î. II 199),
s. f. !daravélă/daravéră (
înv.,
pop.,
fam.)
s. f.,
g.-d. art. daravélei/daravérii; pl. daravéle/daravéri daravéră s.f., g.-d. art. daravérii; pl. daravéri / daravére DARAVÉRĂ s. v. afacere, belea, bucluc, chestiune, dandana, interese, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, problemă, rău, supărare, treabă. daravéră (-re), s. f. –
1. Treabă, afacere comercială. –
2. Încurcătură. –
3. (
Arg.) Organ sexual. –
Var. daravere, daravelă. Mr. daraveră. It. dare(e)avere „activ și pasiv”, termen comercial intrat prin filieră orientală,
cf. ngr. νταραβέρι „mișcare comercială”,
tc. dalavera „înșelătorie”,
iud. sp. delabera „afacere” (Papahagi,
Jb., XVI, 131; Wagner
RFE, XXXIV, 40). În general se indică de obicei ipoteza unei combinații interne între
dare și
avere, pe baza modelului din
tc. alișveriș (Tiktin; Candrea; Scriban); Pascu, II, 129, se referă greșit la
tc. dever „mișcare comercială”,
cf. dever. Sensul 3 apare și în
tc. dalavera (Wagner,
BF, X, 14).
DARAVÉRĂ ~e f. pop. Situație complicată, fără ieșire; belea; încurcătură; bucluc. [G.-D. daraverii] / dare + avere daravere f. afacere, negustorie:
cu rudele daraveri să nu aibi PANN. [Compus din
dare și
avere, modelat după turc.
alișveriș].
daravére și (maĭ des)
daravéră f., pl.
ĭ (d.
dare și
avere după turc.
alyšveriš. V.
alișveriș).
Fam. Afacere, negustorie, treabă. Belea:
să scap și de daravera asta! – Pop. și
-velă, pl.
e și
ĭ. daraveră s. v. AFACERE. BELEA. BUCLUC. CHESTIUNE. DANDANA. INTERESE. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. PROBLEMĂ. RĂU. SUPĂRARE. TREABĂ. daravelă, daravele s. f. penis.
Daravelă dex online | sinonim
Daravelă definitie
Intrare: daravelă
daraveră 3 pl. -uri substantiv feminin
daravelă 3 pl. -uri substantiv feminin
daraveră 1 pl. -e substantiv feminin
daraveră 2 pl. -i substantiv feminin
daravelă 1 pl. -e substantiv feminin
daravelă 2 pl. -i substantiv feminin