Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 966437:

DĂRĂBAN subst. < din ung. darabant < germ. Trabant. 1. – Tudor, 1630 (Isp III1); Dărăbani s.; Dărban, Cărăman (Șchei I). 2. Darabani, Ign., ep. de Oradea. 3. Cont. cu dorobanț: Dărăbanțul (Glos); – Drag. (Drj 43); – Stan (Sur VI) zis și Dărăbănțescul, Stan, 1720 (BCI XIII 187). 4. Cont. cu rus бapaбaнит „tobă”: Barabanț s.

Daraban dex online | sinonim

Daraban definitie

Creare CV Creare CV