danturat definitie

2 intrări

11 definiții pentru danturat

dantura vt [At: DN2 / Pzi: ~rez / E: dantură] A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale Si: a dința.
danturát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: dantura] (Rar) Danturare.
danturát2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: dantura] (D. dinții roților) Tăiat cu ajutorul unei freze speciale.
DANTURÁ, danturez, vb. I. Tranz. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură.
DANTURÁ, danturez, vb. I. Tranz. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură.
danturá (a ~) vb., ind. prez. 3 dantureáză
danturá vb., ind. prez. 1 sg. danturéz, 3 sg. și pl. dantureáză
danturát adj. m., pl. danturáți; f. sg. danturátă, pl. danturáte
DANTURÁ vb. I. tr. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. [< dantură].
DANTURÁ vb. tr. a tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. (< dantură)
A DANTURÁ ~éz tranz. tehn. (roți) A înzestra cu dantură (cu ajutorul unei freze speciale). /Din dantură

danturat dex

Intrare: dantura
dantura verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: danturat
danturat adjectiv