Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru dan╚Ť

dans sn [At: (cca 1600), CUV. D. B─éTR. II, 227/1 1 / Pl: ~uri / E: fr danse] 1 Ansamblu de mi╚Öc─âri ritmatice, variate, ale corpului omenesc, executate de obicei ├«n ritmul unei melodii, cu caracter ritual, artistic sau de divertisment Si: joc, (├«rg) salt2, (├«nv) s─âltare, s─âlt─âtur─â, (├«vp) dan╚Ť. 2 (├Änv; pex) Ansamblu de oameni care execut─â aceste mi╚Öc─âri Vz joc. 3 Executare a unui dans (1). 4 (├Äe) Ai intrat ├«n ~ (sau hor─â), trebuie s─â joci Se spune c├ónd cineva se angajeaz─â la ceva f─âr─â posibilitatea de a mai renun╚Ťa. 5 (├Äs) ~ macabru Tem─â alegoric─â simboliz├ónd egalitatea ├«n fa╚Ťa mor╚Ťii, reprezentat─â de un schelet care atrage oamenii ├«ntr-o hor─â, pentru a-i ucide. 6 (├Äs) ~ul albinelor Mod diferen╚Ťiat de zbor, prin care albinele semnalizeaz─â g─âsirea unei surse de hran─â. 7 (Pex) Art─â ale c─ârei mijloace de expresie sunt mi╚Öc─ârile ritmatice ale corpului omenesc. 8 (├Äs) ~ clasic sau academic Ansamblu de mi╚Öc─âri artistice conven╚Ťionale care constituie baza tehnic─â a coregrafiei, a spectacolelor de balet etc. 9 (├Äs) ~ pe ghea╚Ť─â Patinaj artistic. 10 Petrecere la care se danseaz─â.
dan╚Ť sn [At: ARISTIA, PLUT. / V: ~─â sf / Pl: ~uri, (├«nv) ~e, ~ure / E: ger Tanz] (├Ävp) Dans (1).
DANS, dansuri, s. n. 1. Ansamblu de mi╚Öc─âri ritmate, variate ale corpului omenesc, executate ├«n ritmul unei melodii, de diferite tipuri. Dans ritual. Dans popular. Dans de caracter. Dans de salon. Dans modern. Dans clasic (sau academic) = form─â de dans occidental care constituie baza tehnic─â a coregrafiei, a spectacolelor de balet etc. 2. Ac╚Ťiunea de a dansa. ├Äi place muzica ╚Öi dansul. 3. (├Än sintagma) Dans macabru = tem─â alegoric─â simboliz├ónd egalitatea ├«n fa╚Ťa mor╚Ťii prin reprezentarea unui schelet cu coasa ├«n m├ón─â care danseaz─â atr─âg├ónd oameni de diferite v├órste ╚Öi condi╚Ťii sociale pe care ├«i omoar─â. 4. (├Än sintagma) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele, f─âc├ónd anumite mi╚Öc─âri, ├«╚Öi comunic─â g─âsirea unei surse de hran─â, direc╚Ťia ╚Öi distan╚Ťa acestei surse. [Var.: (pop.) dan╚Ť s. n.] ÔÇô Din fr. danse. Cf. it. danza, germ. Tanz.
DANȚ s. n. v. dans.
DANS, dansuri, s. n. 1. Ansamblu de mi╚Öc─âri ritmice, variate ale corpului omenesc, executate ├«n ritmul unei melodii ╚Öi av├ónd caracter religios, de art─â sau de divertisment. Dans ritual. Dans popular. Dans de caracter. Dans de salon. Dans modern. Dans clasic (sau academic) = ansamblu de mi╚Öc─âri artistice conven╚Ťionale care constituie baza tehnic─â a coregrafiei, a spectacolelor de balet etc. 2. Ac╚Ťiunea de a dansa. ├Äi place muzica ╚Öi dansul. 3. (├Än sintagma) Dans macabru = tem─â alegoric─â simboliz├ónd egalitatea ├«n fa╚Ťa mor╚Ťii prin reprezentarea unui schelet cu coasa ├«n m├ón─â care atrage ├«n hor─â oameni de diferite v├órste ╚Öi condi╚Ťii sociale ╚Öi-i omoar─â. 4. (├Än sintagma) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele, f─âc├ónd anumite mi╚Öc─âri, ├«╚Öi comunic─â g─âsirea unei surse de hran─â, direc╚Ťia ╚Öi distan╚Ťa acestei surse. [Var.: (pop.) dan╚Ť s. n.] ÔÇô Din fr. danse. Cf. it. danza, germ. Tanz.
DANȚ s. n. v. dans.
DANS, dansuri, s. n. 1. Serie de mi╚Öc─âri ale corpului, plastice ╚Öi ritmice, de form─â definit─â, executate ├«n tactul unei melodii ╚Öi av├«nd caracter de art─â sau de divertisment. Se reprezenta un fel de melodram─â modern─â cu muzic─â de harp─â, cu flori multe, cu dansuri. CAMIL PETRESCU, T. I 76. Un dans cu figuri gra╚Ťioase, pe care-l joac─â perechi multe. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 163. ÔŚŐ Dans popular v. popular. Dans de caracter v. caracter. 2. Ac╚Ťiunea de a dansa. Am venit s─â te invit... la dans. C. PETRESCU, C. V. 196. Nadina ceru s─â danseze ╚Öi dansul se generaliz─â f─âr─â s─â se ridice masa. REBREANU, R. I 220. Pe scaun doarme unchiul grav... Al─âturi: dans ╚Öi c─âr╚Ťi de joc. ISAC, O. 74. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi popular) dan╚Ť (ISPIRESCU, L. 376, EMINESCU, O. I 102, TEODORESCU, P. P. 687) s. n.
DANȚ s. n. v. dans.
dans s. n., pl. dánsuri
dans s. n., pl. dánsuri
DANS s. joc. (înv.) salt, săltare, săltătură. (Un ~ popular.)
DANS s.n. Serie de mișcări ritmice, expresive ale corpului, executate în tactul unei melodii. [< fr. danse, cf. it. danza, germ. Tanz].
DANS s. n. gen artistic constând din mișcări ritmice, expresive, ale corpului, execuate în tactul unei melodii. (< fr. danse)
dans (d├ínsuri), s. n. ÔÇô Joc, mi╚Öc─âri ritmice ale corpului omenesc. ÔÇô Var. dan╚Ť (├«nv.). Fr. danse; var. cu fonetismul it. danza, cf. germ. Tanz. ÔÇô Der. dansa, vb. din fr. danser; dansant, adj. (care poate fi dansat; urmat de dans); dansator, s. m. (om care danseaz─â; balerin); dansatoare, s. f. (femeie care danseaz─â; balerin─â); d─ân╚Ťui, vb. (a dansa); d─ân╚Ťuitor, s. m. (dansator; balerin); d─ân╚Ťuitoare, s. f. (dansatoare); dancing, s. n. (local unde se danseaz─â), din engl. dancing, pronun╚Ťat dansing ╚Öi vulg. dan╚Ťing.
DANS ~uri n. 1) Mijloc artistic de exprimare a unui mesaj printr-o succesiune de mi╚Öc─âri ritmice, plastice ╚Öi expresive ale corpului, executate ├«n ritmul unei melodii. 2) Tehnic─â de executare a unor astfel de mi╚Öc─âri. Lec╚Ťii de ~. 3) Muzic─â dup─â care se execut─â astfel de mi╚Öc─âri. 4): ~ul albinelor mijloc de semnalizare al albinelor, const├ónd din anumite mi╚Öc─âri, prin care ├«╚Öi comunic─â g─âsirea unei surse de hran─â, direc╚Ťia ╚Öi distan╚Ťa la care se afl─â aceasta. /<fr. danse, germ. Tanz
dans n. v. dan╚Ť (= fr. danse).
dan╚Ť n. joc, mi╚Öcare caden╚Ťat─â a corpului, cu pa╚Öii m─âsura╚Ťi ╚Öi obi╚Önuit la sunetul muzicei: be╚Ťii ╚Öi dan╚Ťuri ╚Öi chiote voioase AL. [Cf. it. DANZA ╚Öi nem╚Ť. TANZ].
*dans n., pl. ur─ş (fr. danse, f.). Joc, mi╚Öcare caden╚Ťat─â ╚Öi leg─ânat─â a corpulu─ş dup─â sunetu muzici─ş. ÔÇô Vechi dan╚Ť (d. it. danza, supt. infl. polonulu─ş taniec, tanca, rut. tanc─ş).
dan╚Ť V. dans.
DANS s. joc. (înv.) salt, săltare, săltătură. (Un ~ popular.)
DANS. Subst. Dans, dan╚Ť (pop.), d─ân╚Ťuire (pop.), d─ân╚Ťuit, joc. Dans ritual, dans sacru, dans magic; dans popular; dans modern; dans de salon; dans de caracter; dans cu tem─â, dans tematic; dans clasic (academic). Balet. Arta dansului, arta baletului, coregrafie. Dansator, d─ân╚Ťuitor (pop.), juc─âtor (pop.); baiader─â; girl; balerin, balerin─â, baletist, baletist─â. Coregraf; maestru de balet; instructor de dans. Echip─â de dansuri, ansamblu de dansuri, forma╚Ťie de dansuri. Sear─â de dans, serat─â dansant─â, ceai dansant; bal. Dancing (rar); discotec─â. Ansamblu de balet, trup─â de balet; corp de balet. Adj. Coregrafic; dansant. Vb. A dansa, a d─ân╚Ťui (pop.), a juca (pop.), a ╚Ťop─âi (peior.), a executa un dans; a valsa. A invita la dans. A dansa (pe cineva). V. art─â, artist, dansuri populare.
DANSURI POPULARE. Subst. Hor─â, joc, dans, d─ân╚Ťuire (pop.), d─ân╚Ťuit. Dansator; juc─âtor (pop.), d─ân╚Ťuitor (pop.). Abrudeanca; alivenci (reg,)) alunea; aluneasca; alunelul; ardeleana; ariciul. Banul M─âr─âcine; b─âtuta; b─ârbuncul (├«nv. ╚Öi reg.); breaza; br├«ul; br├«ule╚Ťul; cad├«na verde; ca-la-u╚Öa cortului; capra; c─âlu╚Öul; c─âlu╚Öarii, c─âlu╚Öelul; c─âr─â╚Öel; c─â╚Ťeaua; ceata; ciob─âna╚Öul; ciuleandra; c├«rligul; cor─âbiasca; dorul; dr─âgaica; fecioreasca; geamparale; ha╚Ťegana; hodoroaga; hora miresii; ├«nv├«rtita; jiana, jieneasca; m─ârunta; mocanca, moc─âneasca; nuneasca; pambr├«ul; p─âpu╚Öeasca, p─âtulul; perini╚Ťa; pestelcu╚Ťa; pip─âru╚Öul; priboiul; pristanda; pristoleanca; purtata; r─âzboiul; r├«ureana; romanul; rustemul; s─âb─ârelul; s─âlcioara; siminicul; s├«rba; sl─ânicul; some╚Öana; sult─ânica; tanganica; t├«rna, t├«rnoveana; troc─âreasa; tropotitura, trapca, tropo╚Ťica; ╚Ť─âr─âncu╚Ťa; ╚Ťiitura, ╚Ťu╚Ť─âneasca, ╚Ťu╚Ťuiana, ╚Ťu╚Ťuneasca; voiniceasca; zoralia. Vb. A ie╚Öi la joc, a ie╚Öi la hor─â; a se prinde ├«n hor─â, a intra ├«n joc; a dansa, a d─ân╚Ťui (pop.), a juca, a ╚Ťop─âi (peior.), a hori. A invita la dans. A dansa (pe cineva), a juca (pe cineva). V. art─â, dans.
dans (< fr. danse, prin germ. Tanz), gen artistic constituit din mi╚Öc─âri variate, ritmice ╚Öi expresive ale corpului omenesc, executate de regul─â cu acompaniament* muzical. Originile d. coincid cu ├«nceputurile comunit─â╚Ťilor omene╚Öti, av├ónd func╚Ťii rituale (mistice, r─âzboinice), de invocare a for╚Ťelor divine, pentru reu╚Öita la v├ón─âtoare, confrunt─âri tribale etc. La unele popoare, caracterul ritual s-a p─âstrat, decantat ╚Öi abstractizat, p├ón─â ├«n zilele noastre. La vechii greci d. f─âcea parte dintre disciplinele fundamentale ale educa╚Ťiei, considerat eficient pentru s─âdirea, men╚Ťinerea ╚Öi ├«nt─ârirea sentimentelor de solidaritate social─â: d. r─âzboinice (pirice), pacifice (emelii), de cules al viilor (epilenice) etc. La romani, d. ritual saltatio (degenerat odat─â cu dec─âderea Imperiului) avea de asemenea func╚Ťii invocatoare. ├Än ev. med., cu toat─â tendin╚Ťa clerului de a men╚Ťine func╚Ťia religioas─â a d. influen╚Ťele laice sunt din ce ├«n ce mai puternice, accentu├óndu-se ├«n sec. 13, c├ónd se impun ├«n practica social─â genuri diverse [denumite chorea (2), charola, carole*, danse, estampie, ductia, pastourelle* ╚Ö.a.], ├«n afara unor alegorii ╚Öi simboluri, ca o expresie simpl─â ╚Öi puternic─â a dragostei de via╚Ť─â a poporului. Rena╚Öterea* ad├ónce╚Öte acest proces; pa╚Öii simpli de p├ón─â acum se dezvolt─â, se combin─â, gesturile ╚Öi mi╚Öc─ârile se individualizeaz─â, apar forme noi, se creeaz─â succesiuni tipice (un d. lent, binar*, urmat de altul rapid, ternar*) care vor genera suita*, cristalizat─â ├«n patru p─âr╚Ťi fixe: allemanda*, couranta*, sarabanda*, giga*. ├Än vremea lui Bach, suita se executa independent ╚Öi a jucat un rol important ├«n dezvoltarea muzicii instr. Pe l├óng─â cele patru d. de baz─â, se includ ╚Öi altele ÔÇô boure├ę*, gavota*, musette*, polacca*, menuetul* (foarte important, devenind parte constitutiv─â a simfoniei*), ciacona*, passacaglia* (varia╚Ťiuni pe o tem─â* ostinato*, cu rol determinant ├«n unele forme muzicale). Spre sf├ór╚Öitul sec. 18, din Viena iradiaz─â valsul*, d. derivat din L├Ąndler*; tot atunci se impun d. ale altor popoare, ca mazurca*, polca*, boleroul*, jota*, fandango*, cearda╚Öul* ╚Ö.a. care cuceresc toate mediile sociale, av├ónd rol de seam─â ├«n constituirea ╚Öi afirmarea ╚Öcolilor na╚Ťionale. La hotarul dintre sec. 19 ╚Öi 20, se r─âsp├óndesc d. de origine amer. ca tango*, samba, habanera*, charlestonul*, foxtrotul* etc., care poart─â amprenta muzicii de jazz*, influen╚Ť├ónd crea╚Ťia unor compozitori moderni. Poporul rom├ón are d. de o deosebit─â bog─â╚Ťie ╚Öi varietate, care se execut─â individual, sau ├«n grup (perechi, linie, cerc), diferind de la regiune la regiune. Caracteristic─â este practica folosirii ca suport muzical a unor melodii diverse pentru unul ╚Öi acela╚Öi d., ca ╚Öi executarea pe aceea╚Öi melodie a mai multor d. Cele mai r─âsp├óndite sunt hora (1), s├órba, ├«nv├órtita*, c─âlu╚Öul* ╚Öi multe altele, cu tendin╚Ťa de generalizare datorit─â activit─â╚Ťilor artistice de amatori ╚Öi, ├«ndeosebi, TV (v. joc). ├Än crea╚Ťia muzical─â rom├óneasc─â, d. pop. au fost utilizate mai ├«nt├ói ├«n aranjamente*, rapsodii* instr., apoi au stat la baza unor prelucr─âri* mai complexe, merg├ónd p├ón─â la inven╚Ťii melodico-ritmice sugerate de structurile tipice. D. rom├ónesc a p─âtruns nu numai ├«n muzica de balet* a lui M. Jora, P. Constantinescu, Z. Vancea ╚Ö.a., ci ╚Öi ├«n crea╚Ťia coral─â*, cameral─â* ╚Öi simfonic─â* a lui G. Enescu, M. Jora, M. Andricu, M. Negrea, P. Constantinescu, Th. Rogalski ╚Ö.a.
dans macabru, pies─â instrumental─â de caracter*, red├ónd o atmosfer─â stranie, sinistr─â, ob╚Ťinut─â prin diferite efecte ritmico-melodice, armonice sau orchestrale. (Ex. celebre: D.m. de Listz, de Saint-Sa├źns).
dan╚Ť 1. Denumire dat─â suitei ciclice de jocuri* populare, ├«n ╚Üara Oa╚Öului. Ea este alc─âtuit─â din trei p─âr╚Ťi (jocuri): ÔÇ×cu feteÔÇŁ, ÔÇ×feciori ├«n roat─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×de-a-nv├órtituÔÇŁ; forma╚Ťia ├«n care se joac─â cunoa╚Öte multiple evolu╚Ťii ÔÇô coloan─â de perechi, cerc de b─ârba╚Ťi, perechi ├«n linie repartizate ├«n spa╚Ťiul de joc ÔÇô de asemenea variaz─â ╚Öi priza ├«ntre juc─âtori. Ritmul este binar* sincopat ÔÇ×optimeÔÇŁ ÔÖ¬ ÔÇ×optimeÔÇŁ ÔÖ¬ ÔÇ×optimeÔÇŁ iar mi╚Öcarea, deosebit de viguroas─â, cu pa╚Öi tropoti╚Ťi, b─ât─âi* de pinteni (pe sol ╚Öi ├«n aer) ├«nv├órtituri, b─ât─âi din palme, ├«nso╚Ťite de ÔÇ×╚ŤipurituriÔÇŁ (strig─âturi* c├óntate). 2. Denumire dat─â br├óului* (tip br├óu b─âtr├ón b─ân─â╚Ťean), ├«n unele localit─â╚Ťi din ╚Üinutul P─âdurenilor (Hunedoara). 3. Dan╚Ťu, varianta br├óului carpatin (moc─ânesc) din R─â╚Öinari (Sibiu). 4. De d., d. sus, denumire sub care sunt cunoscute variante ale ardelenei (1) sincopate, ├«n zona Va╚Öc─âului (Bihor).
dan╚Ť, dan╚Ťuri, s.n. ÔÇô (pop.) Dans, joc. ÔÇô Cf. germ. Tanz ÔÇ×dansÔÇŁ (DEX, MDA), cf. it. danza ÔÇ×dansÔÇŁ (╚ś─âineanu).
a face (pe cineva) un dans expr. a dansa (cu cineva).
a fi luat la dans expr. (intl.) a fi interogat, a fi luat la întrebări.
a lua la dans expr. (intl. ÔÇô d. poli╚Ťi╚Öti) a interoga, a lua la ├«ntreb─âri (un infractor).
salon de dans expr. (er.) spa╚Ťiul dintre vulv─â ╚Öi anus.

Dan╚Ť dex online | sinonim

Dan╚Ť definitie

Intrare: dans
dans substantiv neutru
dan╚Ť
Intrare: dan╚Ť
dan╚Ť