Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru damasc

dam├ísc [At: (a. 1747) IORGA, S. D. XII, 45 / V: (├«nv) ~c─â sf (rar) -m├ís sn / Pl: ~uri / E: fr damas, it damasco (Damas)] 1 sn ╚Ües─âtur─â de bumbac, de in, de m─âtase sau de l├ón─â cu desene mari, satinate, reprezent├ónd flori, peisaje, figuri geometrice etc., pe un fond mat, folosit─â (├«n special) la confec╚Ťionarea fe╚Ťelor de mas─â, a lenjeriei de pat, a draperiilor etc. 2 sn (Lpl) Diferite tipuri de bumbac. 3 sn (├Änv) Lam─â de o╚Ťel foarte dur, sudat (cu aspect marmorat), folosit─â la confec╚Ťionarea armelor albe. 4-5 sn, a (Pex; ╚Ö├«╚Ö sabie damasc) (Sabie) confec╚Ťionat─â din acest o╚Ťel.
DAM├üSC s. n. ╚Ües─âtur─â de in, bumbac, m─âtase, cu desene mari ├«n relief, folosit─â la confec╚Ťionarea fe╚Ťelor de mas─â, a lenjeriei de pat etc. ÔÇô Din it. damasco, lat. (a)damascus.
DAM├üSC s. n. ╚Ües─âtur─â de in, bumbac, m─âtase sau l├ón─â, cu desene mari ├«n relief, folosit─â la confec╚Ťionarea fe╚Ťelor de mas─â, a albiturilor de pat etc. ÔÇô Din it. damasco, lat. (a)damascus.
DAM├üSC s. n. ╚Ües─âtur─â de in, bumbac, m─âtase sau uneori l├«n─â, cu desene mari ├«n relief. Fa╚Ť─â de mas─â de damasc. Ôľş Acest steag... era de damasc alb. B─éLCESCU, la TDRG.
*Damásc (nume de loc) s. propriu n.
dam├ísc (╚Ťes─âtur─â) s. n.
damásc (text.) s. n.
DAMÁSC s. (TEXT.) (înv.) șam. (Un brâu de ~.)
DAM├üSC s.n. ╚Ües─âtur─â de in, de bumbac, de m─âtase etc. cu desene ├«n relief. [< it. damasco, cf. Damasc ÔÇô ora╚Ö ├«n Asia].
DAM├üSC s. n. ╚Ťes─âtur─â de in, bumbac, m─âtase etc. decorat─â cu flori ╚Öi ornamente ├«n relief. (< it. damasco)
dam├ísc (-curi), s. m. ÔÇô O╚Ťel de Damasc. Lat. med. damascus, poate prin intermediul it. damasco. ÔÇô Der. damasc─â (var. adamasc─â), s. f. (damasc), cf. fr. damas, sp. adamasco, germ. Damast, bg. damaska, pol. adamaszek, rus. adama┼íka; damaschina, vb. din fr. damasquiner. Cf. adamasc─â, dam─â, mischie.
DAM├üSC n. ╚Üesatur─â cu desene ├«n relief, folosit─â, mai ales, pentru confec╚Ťionarea fe╚Ťelor de mas─â ╚Öi a cuverturilor. /<it. damasco, lat. damascus
Damasc n. ora╚Ö ├«n Turcia aziatic─â (Siria): 260.000 loc. Veche re╚Öedin╚Ť─â a califilor Omiazi, celebr─â odinioar─â prin fabricarea s─âbiilor de o╚Ťel.
damască f. 1. un fel de mătase cu desenuri sau flori (adusă înainte dela Damasc), numită în vechime camohas și șamalagea; 2. stofă de lână ornamentată. [It. DAMASCO].
dam├ísc n., pl. ur─ş (ngr. d├ímaskon, adic─â ÔÇ×din DamascÔÇŁ, un ora╚Ö ├«n Siria, locu de origine al aceste─ş stofe; it. damasco, fr. damas). O stof─â de matas─â (sa┼ş ╚Öi de l├«n─â) cu firu gros ca ripsu ╚Öi v─ârgat─â (damaschinat─â) ├«n lung ╚Öi care se numea ╚Öi damasc─â (pl. a╚Öte sa┼ş d─âm─â╚Öt─ş). ├«n Mold ╚Öi adamasc─â (rus. adama┼íka) ╚Öi mai vech─ş ╚Öam ╚Öi ╚Öamalagea. V. camohas.
DAMASC s. (TEXT.) (înv.) șam. (Un brîu de ~.)
APOLODOR din Damasc (c. 60-125 d. Hr.), arhitect și constructor militar roman, de origine grec. A construit Podul peste Dunăre, de la Drobeta și Forul lui Traian din Roma, cu celebra Columnă.
DAMASC (ESH SHAM, DIMASHQ), cap. Siriei, situat─â ├«ntr-o depr. la poalele M-╚Ťilor Antiliban, pe r├óul Barada; 1,45 mil. loc. (1992). Nod de comunica╚Ťii. Aeroport interna╚Ťional. Pr. centru economic, politic ╚Öi cultural al ╚Ť─ârii. Televizoare, aparatur─â telefonic─â. Ind. textil─â, a cimentului, sticlei, farmaceutic─â ╚Öi alim. (zah─âr). Artizanat (feronerie ╚Öi ╚Ťes─âturi). Academie de ╚Ötiin╚Ťe. Universitate. Muzeu na╚Ťional. Fort─ârea╚Ť─â (sec. 12-13), moscheea Omeiazilor (sec. 8), mausoleul lui Saladin (sec. 12), palatul lui Azem (sec. 18). Ora╚Ö str─âvechi, ├«ntemeiat ├«n sec. 16 ├«. Hr.; capital─â a Regatului arameilor (sec. 10 ├«. Hr.), a f─âcut parte din Asiria, Regatul Noului Babilon, Persia ╚Ö.a., fiind apoi st─âp├ónit de romani, bizantini, arabi (capital─â a Califatului omeiad, 661-750) ╚Öi de turcii otomani (1516-1918). Important centru me╚Öte╚Öug─âresc ╚Öi comercial medieval; ├«n 1920 a devenit centrul ad-tiv al terit. Siria, aflat sub mandat francez; din 1941, capitala Siriei independente (cea mai veche capital─â din lume ├«n func╚Ťiune).
Damasc, unul dintre cele mai vechi orașe din lume, capitala Siriei, pe drumul căruia Iisus Hristos i s-a arătat lui Saul, un fariseu fanatic care persecuta pe creștini, ceea ce l-a determinat să se convertească la creștinism, fiind botezat de Anania și primind numele de botez de Pavel.

Damasc dex online | sinonim

Damasc definitie

Intrare: damasc
damasc substantiv neutru
Intrare: Damasc
Damasc