dactiliotecă definitie

9 definiții pentru dactiliotecă

dactiliotécă sf [At: PROT. – POP., N. D. / P: ~li-o~ / Pl: ~eci / E: ger Daktyliothek] 1 Colecție de inele sau pietre prețioase. 2 Casetă pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase.
DACTILIOTÉCĂ, dactilioteci, s. f. (Rar) Colecție de inele sau de pietre prețioase. ♦ Casetă, sipet pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase. [Pr.: -li-o-] – Din germ. Daktyliothek.
DACTILIOTÉCĂ s. f. Colecție de inele sau de pietre prețioase. ♦ Casetă, sipet pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase. [Pr.: -li-o-] – Din germ. Daktyliothek.
dactiliotécă (rar) (-li-o-) s. f., g.-d. art. dactiliotécii; pl. dactiliotéci
dactiliotécă s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. dactiliotécii; pl. dactiliotéci
DACTILIOTÉCĂ s.f. Colecție de inele sau de pietre prețioase. ♦ Casetă, sipet pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase. [Pron. -li-o-. / < fr. dactyliothèque, germ. Dactyliothek, cf. gr. daktyliotheke < daktylios – inel, theke – raft].
DACTILIOTÉCĂ s. f. colecție de inele sau de pietre prețioase. ◊ casetă, sipet pentru păstrarea acestora. (< fr. dactyliothèque)
DACTILIOTÉCĂ ~ci f. 1) Colecție de inele sau de pietre prețioase. 2) Sipet în care se pastrează o astfei de colecție. [Sil. -li-o-] /< germ. Daktyliothek
DACTILIO- „inel, pietre gravate”. ◊ gr. daktylios „inel, verighetă” > fr. dactylio-, engl. id., germ. daktylio- > rom. dactilio-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a inelelor și a pietrelor prețioase gravate; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a arheologiei care se ocupă cu studiul inelelor și al pietrelor prețioase gravate; ~tecă (v. -tecă), s. f., colecție de inele și de pietre prețioase gravate.

dactiliotecă dex

Intrare: dactiliotecă
dactiliotecă substantiv feminin
  • silabisire: -li-o-