dăscăleală definitie

8 definiții pentru dăscăleală

dăscăleálă sf [At: DL / Pl: ~eli / E: dăscăli + -eală] 1 Cicăleală. 2 Dăscălit1. 3 (Reg) Dăscălitură.
DĂSCĂLEÁLĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2); cicăleală, dăscălitură. – Dăscăli + suf. -eală.
DĂSCĂLEÁLĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2); cicăleală, dăscălitură. – Dăscăli + suf. -eală.
DĂSCĂLEÁLĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2), de a bate (pe cineva) la cap; cicăleală.
dăscăleálă s. f., g.-d. art. dăscălélii; pl. dăscăléli
dăscăleálă s. f., g.-d. art. dăscălélii; pl. dăscăléli
DĂSCĂLEÁLĂ s. v. cicăleală.
DĂSCĂLEA s. bodogăneală, cicăleală, sîcîială, (reg.) morocăneală, (fig.) pisălogeală. (Mai termină cu ~!)

dăscăleală dex

Intrare: dăscăleală
dăscăleală substantiv feminin