Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru d─âltuitur─â

dăltuitúră sf [At: I. IONESCU, P. 252 / P: ~tu-i~ / Pl: ~ri / E: dăltui + -tură] 1 Dăltuire (1). 2 (Spc) Sculptare. 3 Dăltuire (3). 4 (Ccr) Dăltuială (4). 5 Crestătură făcută cu dalta (1). 6 (Reg) Firidă. 7 Semn făcut cu potricala1 la una dintre urechile oii cu scopul de a putea fi ușor recunoscute (de proprietar).
D─éLTUIT├ÜR─é, d─âltuituri, s. f. (Rar) Scobitur─â, crest─âtur─â f─âcut─â cu dalta. [Pr.: -tu-i-] ÔÇô D─âltui + suf. -tur─â.
D─éLTUIT├ÜR─é, d─âltuituri, s. f. (Rar) Scobitur─â, crest─âtur─â f─âcut─â cu dalta. [Pr.: -tu-i-] ÔÇô D─âltui + suf. -tur─â.
DĂLTUITÚRĂ, dăltuituri, s. f. (Rar) Scobitură, crestătură făcută cu dalta. Teascul este făcut dintr-o masă paralelogramă, în care se face de jur împrejur o dăltuitură... În dăltuitură se pun doage. I. IONESCU, P. 252.
d─âltuit├║r─â (rar) (-tu-i-) s. f., g.-d. art. d─âltuit├║rii; pl. d─âltuit├║ri
d─âltuit├║r─â s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. d─âltuit├║rii; pl. d─âltuit├║ri
DĂLTUITÚRĂ s. v. cioplitură.
DĂLTUITURĂ s. cioplitură, crestătură, scobitură, (reg.) crestez. (O ~ în lemn.)

D─âltuitur─â dex online | sinonim

D─âltuitur─â definitie

Intrare: d─âltuitur─â
d─âltuitur─â substantiv feminin
  • silabisire: -tu-i-