dădăceală definitie

6 definiții pentru dădăceală

dădăceálă sf [At: DL / Pl: ~eli / E: dădăci + -eală] Dădăcire (3).
DĂDĂCEÁLĂ, dădăceli, s. f. (Fam.) Faptul de a dădăci (2). – Dădăci + suf. -eală.
DĂDĂCEÁLĂ, dădăceli, s. f. (Fam.) Faptul de a dădăci (2). – Dădăci + suf. -eală.
DĂDĂCEÁLĂ, dădăceli, s. f. (Ironic) Faptul de a se îngriji prea mult de o persoană, de a o servi ca pe un copil mic.
dădăceálă (fam.) s. f., g.-d. art. dădăcélii; pl. dădăcéli
dădăceálă s. f., g.-d. art. dădăcélii; pl. dădăcéli

dădăceală dex

Intrare: dădăceală
dădăceală substantiv feminin