dârmon definitie

13 definiții pentru dârmon

dârmón sn [At: CANTEMIR, I. I. II, 9 / V: (îrg) ~ói, ~iu / Pl: ~oane / E: ngr δερμόνι „piele”] (Îpp) 1 Sită din piele cu găuri mari, prin care trec boabele de grâu sau semințele de cânepă, separate de paie sau pleavă. 2 (Fig) Selecție riguroasă. 3 (Îe) A trece prin ciur și prin ~ A fi supus tuturor rigorilor. 4 (Pex; îae; d. oameni) A avea o bogată experiență de viață. 5 (Prc; îae; d. oameni) A fi lipsit de moralitate. 6 (Îe) A trece din ciur în ~ A ajunge dintr-o situație grea, în alta și mai dificilă. 7 (Îe) A vedea ca prin ~ A avea vederea slabă, neclară. 8 Conținut al unui dârmon (1), folosit ca unitate de măsură. 9 (Olt) Vas pentru pregătirea mâncării.
DÂRMÓN, dărmoane, s. n. (Pop.) Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). ♦ Conținutul unui astfel de ciur. – Din ngr. dromóni, bg. dărmon.
DÂRMÓN, dârmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). ♦ Conținutul unui astfel de ciur. – Din ngr. dromóni, bg. dărmon.
DÎRMÓN, dîrmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut cereale, semințe, nisip etc. ◊ Expr. A trece (sau a da, a cerne) prin ciur și prin dîrmon = a) a cerceta, a examina (ceva sau pe cineva) în amănunt; p. ext. a bîrfi. Celelalte vînturau, dau prin ciur și prin dîrmon neajunsurile Sultănichii. DELAVRANCEA, S. 44; b) a trece prin multe, a păți multe, a căpăta experiență. Voi roșiți fără-ndoială, cititori, – dar vă prefaceți... Aide! Ați trecut cu toții și prin ciur și prin dîrmon. MACEDONSKI, O. I 413. A învățat carte pînă la glezne Și e Trecut prin ciur și prin dîrmon. PANN. P. V. III 153. ♦ Cantitate (de ceva) cîtă încape într-un astfel de ciur. Un dîrmon de grăunțe. ▭ Fata văduvei luă o legătură de caiere și un dîrmon de fuse și plecă la mătușa Dana în pădure. VISSARION, B. 171.
dârmón (pop.) s. n., pl. dârmoáne
dârmón s. n., pl. dârmoáne
dîrmón (dârmoáne), s. n. – Ciur, sită. – Megl. drămon, mr. dirmonu. Ngr. δερμόνι sau δρομόνι (Tiktin; Candrea), cf. calabr. dramoni, bg. darmon (după Conev 72, rom. ar proveni din bg.). – Der. dîrmoni (var. dîrmoi, dîrmoia), vb. (a cerne); dîrmoietură, s. f. (pleavă, ciuruială).
DÂRMÓN ~oáne n. Unealtă de cernut formată dintr-o rețea de sârmă sau dintr-o bucată de tablă, prevăzută cu găuri mai mari ca la ciur, fixată pe o ramă (de obicei circulară) și folosită pentru separarea cerealelor de pleavă. ◊ A fi trecut prin ciur și prin ~ a fi trecut prin multe; a poseda o anumită experiență. /<ngr. dromoni, bulg. dărmon
dârmon n. sită mare cu găuri mai largi pentru cernutul semințelor: trecut prin ciur și prin dârmon (v. ciur). [Bulg. DŬRMONŬ].
dîrmón n., pl. oane (ngr. dromóni, dîrmon [d. drómos, curs, drum], de unde și bg. darmon). Cĭur foarte mare p. cereale spînzurat de o piramidă de treĭ parĭ. Trecut șĭ pin cĭur și pin dîrmon saŭ pin cĭur și pin veșcă, om foarte stricat, rafinat, șiret și saŭ experimentat. – Și dîrmól, pl. oale, și dîrmóĭ, pl. oaĭe.
DÂRMÓN (< ngr.) s. n. Sită cui dimensiunile orificiilor de 10-15 mm, folosită la batozele și la combinele de cereale pentru separarea boabelor de pleavă.
a fi trecut prin ciur și dârmon expr. a fi experimentat / versat.
om trecut prin ciur și dârmon expr. om trecut prin multe încercări; om cu multă experiență.

dârmon dex

Intrare: dârmon
dârmon substantiv neutru