Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 567670:

căpeténie f. (d. capăt, capete). Cap, căpitan, căpitănie, șef, comandant: căpetenie de soldațĭ, de hoțĭ. Lucru de căpetenie, lucru principal. – În est căpi-.

Căpetenie dex online | sinonim

Căpetenie definitie