cristaliza [At: VLAHUȚĂ, ap. CADE / Pzi: ~zez / E: fr cristalliser] 1-2 vtr A (se) face cristale (1). 3 vi A lua forme de cristal (2). 4-5 vi (D. idei, sentimente) A lua (sau a da) formă clară, frumoasă, artistică.

cristalizare sf [At: MACAROVICI, CH. 23 / Pl: ~zări / E: cristaliza] 1-2 Transformare în cristale (1-2) Si: cristalizat¹ (1-2), cristalogeneză (1-2), (înv) cristalizație (1-2). 3 Luare de forme de cristal (2) Si: cristalizat¹ (3), (înv) cristalizație (3). 4-5 Luare (sau dare) de formă clară, frumoasă, artistică Si: cristalizat¹ (4-5).

CRISTALIZÁ, cristalizez, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Despre substanțe) A se transforma dintr-o stare gazoasă, lichidă sau solidă-amorfă în stare solidă-cristalină. 2. Refl. și tranz. Fig. A lua sau a da o formă precisă, potrivită; a (se) închega, a (se) limpezi, a (se) clarifica. – Din fr. cristalliser.

CRISTALIZÁRE, cristalizări, s. f. Acțiunea de a (se) cristaliza și rezultatul ei; cristalizație. – V. cristaliza.

CRISTALIZÁ, cristalizez, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Despre substanțe) A se transforma dintr-o stare gazoasă, lichidă sau solidă-amorfă în stare solidă-cristalină. 2. Refl. și tranz. Fig. A lua sau a da o formă precisă, potrivită; a (se) închega, a (se) limpezi, a (se) clarifica. – Din fr. cristalliser.

CRISTALIZÁRE, cristalizări, s. f. Acțiunea de a (se) cristaliza și rezultatul ei; cristalizație. – V. cristaliza.

CRISTALIZÁ, cristalizez, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Despre substanțe) A se transforma în cristale, a se solidifica în formă de cristale. Sulfatul de sodiu cristalizează cu zece molecide de apă. 2. Refl. Fig. A se închega, a lua o formă precisă. O dată cu dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste are loc procesul unirii oamenilor în națiune și se crislalizează limba națională. IST. R.P.R. 288. ◊ Tranz. Nimeni dintre scriitorii romîni n-a știut să-și toarne și să-și cristalizeze gîndurile în forme atît de severe și desăvîrșite [ca Eminescu]. VLAHUȚĂ, O. A. II 102.

CRISTALIZÁRE, cristalizări, s. f. Acțiunea de a (se) cristaliza și rezultatul ei. Cristalizarea soluției.

cristalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 cristalizeáză

cristalizáre s. f., g.-d. art. cristalizắrii; pl. cristalizắri

cristalizá vb., ind. prez. 1 sg. cristalizéz, 3 sg. și pl. cristalizeáză

cristalizáre s. f., g.-d. art. cristalizării; pl. cristalizări

CRISTALIZÁ vb. v. zaharisi. (Mierea s-a ~.)

CRISTALIZÁRE s. 1. (FIZ.) cristalizație. (~ unei substanțe.) 2. v. zaharisire.

CRISTALIZÁ vb. I. 1. intr., refl. (Despre substanțe, roci) A se transforma în cristale. 2. refl., tr. (Fig.) A (se) închega, a (se) limpezi, a lua sau a da formă definitivă. [< fr. cristalliser, cf. it. cristallizzare].

CRISTALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) cristaliza; limpezire; cristalizație. [< cristaliza.

CRISTALIZÁ vb. I. intr., refl. (despre substanțe) a se transforma în cristale. II. refl., tr. (fig.; despre concepții, idei) a (se) închega, a lua sau a da forma definitivă. (< fr. cristalliser)

A CRISTALIZÁ ~éz 1. tranz. A face să se cristalizeze. 2. intranz. A trece în stare cristalină. /<fr. cristaliser

A SE CRISTALIZÁ mă ~éz intranz. 1) A se transforma în cristale; a deveni cristal. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a se închega. /<fr. cristaliser

cristalizà v. l. a (se) solidifica în forma cristalului: a cristaliza zahărul; 2. a trece la starea de cristal.

*cristalizațiúne f. (d. cristalizez). Acțiunea de a saŭ de a se cristaliza. – Și -áție, dar ob. -áre.

*cristalizéz v. tr. (d. cristal; fr. cristalliser; vgr. krystallizo). Prefac în cristale. Fig. Fixez forma (starea). V. refl. Mă prefac în cristale. Fig. Mă fixez, mă formez definitiv: națiunea s’a cristalizat.

CRISTALIZARE s. (FIZ.) cristalizație. (~ unei substanțe.)