creĭon definitie

16 definiții pentru creĭon

creion sn [At: EMINESCU, N. 35 / V: crăi~ / Pl: ~oane / E: fr crayon] 1 Instrument (de scris sau) de desenat, constituit dintr-o mină (neagră sau) colorată, din grafit sau din alt material, protejată de un înveliș de lemn Si: (pop) plaivas, plumb, (îrg) ceruză. 2 Bețișor din argilă combinată cu diferite substanțe, cu care se poate (scrie sau) desena în diferite culori. 3-4 Preparat (cosmetic sau) farmaceutic folosit la machiaj sau la diferite tratamente. 5 Desen realizat în creion (3-4). 6-7 (Fig) Mod (de a scrie sau) de a compune. 8 Ușurință de a compune ceva (valoros). 9 (Îs) ~ luminos Dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor în minicalculatoare.
CREIÓN, creioane, s. n. 1. Ustensilă pentru scris sau desenat, constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată de un înveliș de obicei din lemn; bețișor făcut din argilă combinată cu diferite substanțe, cu care se poate desena în diferite culori. 2. Desen realizat în creion (1). 3. Fig. Mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros). 4. Obiect în formă de creion (1) preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard. 5. (În sintagma) Creion luminos = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare. – Din fr. crayon.
CREIÓN, creioane, s. n. 1. Ustensilă pentru scris sau desenat, constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată de un înveliș de obicei din lemn; bețișor făcut din argilă combinată cu diferite substanțe, cu care se poate desena în diferite culori. 2. Desen realizat în creion (1). 3. Fig. Mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros). 4. Obiect în formă de creion (1) preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard. 5. (În sintagma) Creion luminos = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare. – Din fr. crayon.
CREIÓN, creioane, s. n. 1. Bețișor de lemn sau de metal în care se află o mină neagră sau colorată și care se folosește la scris sau la desenat; bețișor făcut din argilă combinată cu diferite substanțe, cu care se poate desena în diferite culori. Apucînd un creion colorat și începînd să deseneze pe sugativa mapei de scris. C. PETRESCU, V. 147. Dionis făcea c-un creion un calcul matematic. EMINESCU, N. 35. 2. Mic preparat din substanțe cosmetice sau farmaceutice folosit ca suliman sau ca medicament. Creion de sprîncene.
creión s. n., pl. creioáne
creión s. n., pl. creioáne
CREIÓN s. condei, (pop. și fam.) plaivaz, (înv. și reg.) plumb, (înv., în Transilv. și Ban.) ceruză. (Negustorul stă cu ~ul după ureche.)
CREIÓN s.n. 1. Obiect prismatic sau cilindric, având la mijloc o mină de grafit sau din alt material, cu care se scrie sau se desenează. 2. Preparat cosmetic sau farmaceutic folosit la machiaj etc. [Pron. cre-ion. / < fr. crayon].
CREIÓN s. n. 1. bastonaș de lemn având la mijloc o mină neagră sau colorată pentru scris sau desenat. 2. schiță a unui desen executată în creion (1); eboșă (a unui tablou, a unei poezii). 3. ustensilă asemănătoare cu creionul (1), baton având diferite întrebuințări. ♦ ~ luminos = dispozitiv electronic pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare. 4. (fig.) ușurință de a scrie, de a desena, de a compune. (< fr. crayon)
creión (creioáne), s. n. – Ustensilă pentru scris. Fr. crayon. – Der. creiona, vb., din fr. crayonner.
CREIÓN ~oáne n. 1) Bețișor de grafit sau plombagină, închis, de obicei, într-un înveliș de lemn, într-un tub de metal sau de plastic, care servește la scris sau la desenat. 2) Preparat cosmetic sau farmaceutic în formă de bețișor. [Sil. cre-ion] /<fr. crayon
creion n. bastonaș de cărbune mineral sau pastă uscată închisă într’un bețișor de lemn spre a scrie sau desena (=fr. crayon).
*creĭón n., pl. ĭoáne (fr. crayon, d. craie, cretă). Vărguță de grafit, orĭ de altă substanță minerală pusă într’un bețișor de lemn ca să scriĭ orĭ să desemnezĭ. – Pop. plumb. În vest plaĭvaz.
CREION s. condei, (înv. și pop.) plaivaz, (înv. și reg.) plumb, (înv., în Transilv. și Ban.) ceruză. (Negustorul stă cu ~ după ureche.)
creión óptic s. n. Accesoriu periferic al unui computer care îndeplinește, în mare, funcțiile mouse-ului, dar, datorită formei de creion, o face cu o mult mai mare precizie ◊ „Vând computer Thompson, creion optic, casetofon inclus [...]” R.l. 10 IX 92 p. 6 (după engl. optical pencil)
creion, creioane s. n. 1. țigară. 2. (intl.) broască italienească de ușă.

creĭon dex

Intrare: creion
creion substantiv neutru
  • silabisire: cre-ion