Dicționare ale limbii române

2 intrări

23 definiții pentru coroborare

corobora vt [At: HASDEU, I. C. 99 / Pzi: ~réz / E: lat corroborare, fr corroborer] 1 A întări. 2 A consolida. 3 A sprijini. 4 A confirma.
coroboráre sf [At: COD. PEN. R. P. R. 435 / Pl: ~rắri / E: corobora] 1 Întărire. 2 Consolidare. 3 Sprijinire. 4 Confirmare.
COROBORÁ, coroborez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întări, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. – Din fr. corroborer, lat. corroborare.
COROBORÁRE, coroborări, s. f. Acțiunea de a corobora și rezultatul ei. – V. corobora.
COROBORÁ, coroborez, vb. I. Tranz. A întări, a sprijini, a da putere, a consolida; a confirma. – Din fr. corroborer, lat. corroborare.
COROBORÁRE, coroborări, s. f. Acțiunea de a corobora și rezultatul ei. – V. corobora.
COROBORÁ, coroborez, vb. I. Tranz. A întări, a sprijini, a da putere. V. confirma. Textul vechi este coroborat de cel nou. ▭ Explicațiile date, coroborate prin elementarele încrucișări experimentale, n-au fost suficiente. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 9/4.
COROBORÁRE, coroborări, s. f. Acțiunea de a corobora.
coroborá (a ~) vb., ind. prez. 3 coroboreáză
coroboráre s. f., g.-d. art. coroborắrii; pl. coroborắri
coroborá vb., ind. prez. 1 sg. coroboréz, 3 sg. și pl. coroboreáză
coroboráre s. f., g.-d. art. coroborării; pl. coroborări
COROBORÁ vb. v. adeveri, arăta, atesta, certifica, confirma, demonstra, dovedi, întări, mărturisi, proba, sprijini, stabili, susține.
COROBORÁRE s. v. adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, probare, probă.
COROBORÁ vb. I. tr. A întări, a consolida; a sprijini. [< fr. corroborer, cf. lat. corroborare < cum – cu, robur – putere].
COROBORÁRE s.f. Acțiunea de a corobora și rezultatul ei; confirmare, sprijinire. [< corobora].
COROBORÁ vb. tr. a întări, a confirma, a sprijini. (< fr. corroborer, lat. corroborare)
A COROBORÁ ~éz tranz. (fapte, afirmații, ipoteze etc.) A susține ca fiind autentic; a adeveri; a confirma. /<fr. corroborer, lat. corroborare
coroborà v. 1. a face mai viguros, a fortifica organele; 2. fig. a sprijini, a confirma.
*coroborațiúne f. (lat. corroborátio, -ónis). Acțiunea de a corobora. – Și -áție, dar ob. -áre.
*coroboréz v. tr. (lat. coróboro, -áre, d. robur, putere. V. robust). Fortific, întăresc: laptele coroborează stomahu. Confirm: asta coroborează vorbele mele.
corobora vb. v. ADEVERI. ARĂTA. ATESTA. CERTIFICA. CONFIRMA. DEMONSTRA. DOVEDI. ÎNTĂRI. MĂRTURISI. PROBA. SPRIJINI. STABILI. SUSȚINE.
coroborare s. v. ADEVERIRE. ARĂTARE. ATESTARE. CERTIFICARE. CONFIRMARE. DEMONSTRARE. DEMONSTRAȚIE. DOVEDIRE. ÎNTĂRIRE. PROBARE. PROBĂ.

Coroborare dex online | sinonim

Coroborare definitie

Intrare: corobora
corobora verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: coroborare
coroborare substantiv feminin