Dicționare ale limbii române

O definiție pentru conandron

CONANDRON Sieb. et Zucc., CONANDRON, fam. Gesneriaceae. Gen, cu o singură specie: Conandron ramondioides Sieb. et Zucc, originară din Japonia, fără tulpină, eu rizom cărnos, păros, tîrîtor. Frunze ovat-eliptice, vîrf ascuțit, crestate și cu numeroase nervuri ca o plasă. Înflorește în mai-iun. Flori lila-albicioase, mai rar albe, la bază cu pete portocalii (pe tip. 5, caliciul crestat pînă la bază, corolă în formă de stea, 5 stamine), dispuse mai multe într-o umbelă lung-pedunculată. Fruct, capsulă.

Conandron dex online | sinonim

Conandron definitie

Intrare: Conandron (gen de plante)
Conandron gen de plante