comodát sn [At: HAMANGIU, C.C. 396 / V: ~um / E: fr commodat, lat commodatum] 1 (Îvr) Împrumut făcut pentru o folosință curentă. 2 (Jur) Tip de contract de închiriere care nu prevede obligații financiare.

COMODÁT s. n. Împrumut făcut pentru o folosință curentă. – Din fr. commodé, lat. commodatus.

COMODÁT s. n. (Rar) Împrumut făcut pentru o folosință curentă. – Din fr. commodé, lat. commodatus.

comodát s. n.

comodát s. n.

COMODÁT s.n. (Jur.) Formă de contract de origine romană, prin care cineva împrumuta temporar altcuiva un lucru pentru a se servi de el, cu obligația de a-l înapoia la un anumit termen. [< fr. commodat, lat. commodatus].

COMODÁT s. n. (jur.) împrumut de folosință. (< fr. commodant, lat. commodatum)

comodat n. Jur. împrumut gratuit cu condițiunea ca lucrul împrumutat să fie înapoiat la o epocă convenită.

*comodát n., pl. e (lat. commodatum, lucru dat cu împrumut). Jur. Împrumut gratuit al unuĭ lucru pe care trebuĭe să-l restituĭ la timpu fixat.