coltucel definitie

6 definiții pentru coltucel

coltucél sn [At: SEVASTOS, N. 159 / V: cul~ / Pl: ~e / E: coltuc + -el] (Șhp) Coltuc.
COLTUCÉL, coltucele, s. n. Diminutiv al lui coltuc. – Coltuc + suf. -el.
COLTUCÉL, coltucele, s. n. Diminutiv al lui coltuc. – Coltuc + suf. -el.
COLTUCÉL, coltucei, s. m. (Mold.) Diminutiv al lui coltuc (1). Tatăl și cu mama fetei se așază pe un scaun, în capul mesei, c-o pernă sau c-un coltucei pe brațe. SEVASTOS, N. 159.
coltucél s. n., pl. coltucéle
coltucél s. n., pl. coltucéle

coltucel dex

Intrare: coltucel
coltucel substantiv neutru