colnicel definitie

6 definiții pentru colnicel

colnicél sn [At: ALECSANDRI, P. P. 283 / Pl: ~ei / E: colnic + -el] 1-2 (Pop; șhp) Colnic.
COLNICÉL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic. – Colnic + suf. -el.
COLNICÉL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic. – Colnic + suf. -el.
COLNICÉL, colnicele, s. n. (Popular) Diminutiv al lui colnic. Frunză verde de sulfină, Plînge mîndra și suspină, Că pe deal, pe colnicele. Și-a perdut, sărmana lele, Dragostele tinerele. ALECSANDRI, P. P. 283.
colnicél (pop.) s. n., pl. colnicéle
colnicél s. n., pl. colnicéle

colnicel dex

Intrare: colnicel
colnicel substantiv neutru