colivioară definitie

7 definiții pentru colivioară

colivioáră1 sf [At: ALECSANDRI, P. P. 329 / P: ~vioa~ / Pl: ~re / E: colivă + -ioară] (Șhp) Colivă.
colivioáră2 sf [At: TDRG / P: ~vioa~ / Pl: ~re / E: colivie + -ioară] 1-2 (Șhp) Colivie mică.
COLIVIOÁRĂ, colivioare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui colivă. – Colivă + suf. -ioară.
COLIVIOÁRĂ, colivioare, s. f. Diminutiv al lui colivă. – Colivă + suf. -ioară.
COLIVIOÁRĂ, colivioare, s. f. (Popular) Diminutiv al lui colivă. Deie dumnezeu să moară, Să-i mănînc din colivioară! ALECSANDRI, P. P. 329. Să-mi facă d-o colivioară, C-a murit tat’so aseară. ȘEZ. I 214. – Pronunțat: -vioa-.
colivioáră (fam.) (-vioa-) s. f., g.-d. art. colivioárei; pl. colivioáre
colivioáră s. f. (sil. -vioa-), g.-d. art. colivioárei; pl. colivioáre

colivioară dex

Intrare: colivioară
colivioară substantiv feminin
  • silabisire: -vioa-