COLILÍU, -ÍE, colilii, s. f., adj. 1. S. f. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpini subțiri, înalte, cu frunze înguste, cu inflorescența un panicul cu prelungiri flexibile, prevăzute în vârful semințelor cu perișori albi și pufoși; năgară (Stipa). ◊ Expr. Alb-colilie = (despre părul capului, p. ext., despre oameni) (cu părul) complet alb. (Pop.) A-i fi (cuiva) calea în colilie = a avea un drum frumos, plăcut. 2. Adj. Alb (ca colilia). [Var.: (pop.) colíe s. f.] – Cf. sb. kovilje.