coletărie definitie

8 definiții pentru coletărie

coletăríe sf [At: LTR / Pl: ~ríi / E: colet + -ărie] 1 Mărfuri expediate în cantități mici și în fonne ușor de mânuit, de obicei ambalate. 2 Expediere de colete1. 3 Serviciu special care se ocupă cu trimiterea coletelor1. 4 Mijloc special de transport al coletelor.[1]
COLETĂRÍE, coletării, s. f. Mărfuri expediate în cantități mici și în forme ușor de mânuit; colete. ♦ Expediere de colete; p. ext. serviciu ori mijloc special de transport pentru colete. – Colet1 + suf. -ărie.
COLETĂRÍE, coletării, s. f. Mărfuri expediate în cantități mici și în forme ușor de mânuit; colete. ♦ Expediere de colete; p. ext. serviciu ori mijloc special de transport pentru colete. – Colet1 + suf. -ărie.
COLETĂRÍE, coletării, s. f. (Cu sens colectiv) Mărfuri expediate în cantități mici și în forme ușor de mînuit, mai ales cu trenul. ♦ P. ext. Mijloc special (de obicei tren sau autocamion) de a transporta astfel de mărfuri. Coletărie rapidă.
coletăríe s. f., art. coletăría, g.-d. art. coletăríei; pl. coletăríi, art. coletăríile
coletăríe s. f., art. coletăría, g.-d. art. coletăríei; pl. coletăríi, art. coletăríile
COLETĂRÍE s.f. Expediere de mărfuri în cantități mici și sub forme ușor de mânuit; (p. ext.) mijloc (mai ales feroviar) de transport pentru aceste mărfuri. [Gen. -iei. / < colet + -ărie].
COLETĂRÍE s. f. expediere de mărfuri în cantități mici și sub forme ușor de mânuit; (p. ext.) mijloc (feroviar) de transport pentru colete1. (< colet1 + -ărie)

coletărie dex

Intrare: coletărie
coletărie substantiv feminin