cojoaică definitie

10 definiții pentru cojoaică

cojoáică2 sf [At: CADE / Pl: ~ice / E: coajă + -oaică] (Orn) 1 Scorțărel. 2 (Îe) ~ de-munte Pasăre cu pene cenușii pe cap, cu gușa albă vara și neagră iarna, cu aripile parțial roșii și negre, ciocul lung, subțire și încovoiat și care trăiește în crăpăturile stâncilor (Tichogroma muraria).
cojoaică1 sf [At: H VI, 143 / Pl: ~ice / E: nct] Cujeică.
COJOÁICĂ, cojoaice, s. f. (Ornit.; reg.) Scorțărel. – Coajă + suf. -oaică.
COJOÁICĂ, cojoaice, s. f. (Ornit.; reg.) Scorțărel. – Coajă + suf. -oaică.
cojoáică (reg.) s. f., g.-d. art. cojoáicei; pl. cojoáice
cojoáică s. f., g.-d. art. cojoáicei; pl. cojoáice
COJOÁICĂ s. v. scorțar, scorțăraș, scorțărel.
cojoáĭcă (oaĭ 1 silabă). f., pl. e (d. coajă). O păsărică agățătoare din familia cĭocănitoriĭ (certhia familiaris). V. țoĭ.
cojoaică s. v. SCORȚAR. SCORȚĂRAȘ. SCORȚĂREL.
COJOÁICĂ (< coajă) s. f. (ORNIT.) Gen de păsări insectivore, cățărătoare, răspîndite în America de Nord, Eurasia, Australia, Africa tropicală, din ordinul paseriformelor, înrudite cu scorțarii, dar cu ciocul subțire, penaj cenușiu-cafeniu avînd penele cozii rigide, dispuse etajat, pentru a le servi la cățărat. În România trăiesc două specii, sedentare, de c. 13 cm, răspîndite în aproape toate pădurile: c. comună (Certhia familiaris) și c. cu degete scurte (C. brachydactyla).

cojoaică dex

Intrare: cojoaică
cojoaică substantiv feminin