cofăiel definitie

9 definiții pentru cofăiel

cofăiél sn [At: CREANGĂ, P. 10 / V: ~foi~ / P: ~fă-iel / Pl: ~e / E: cofei + -el] Cofă (1) mică cu capac Si: cofiță1 (1).
COFĂIÉL, cofăiele, s. n. (Reg.) Cofiță. [Pr.: -fă-iel] – Cofei + suf. -el.
COFĂIÉL, cofăiele, s. n. (Reg.) Cofiță. [Pr.: -fă-iel] – Cofei + suf. -el.
COFĂIÉL, cofăiele, s. n. (Mold.) Cofiță. Jder a poftit apă și și-a potolit setea dintr-un cofăiel; după aceea s-a șters la gură cu dosul palmei. SADOVEANU, F. J. 580. ♦ Cantitatea (de apă, de vin etc.) care încape într-o cofiță. Eu mă răped în cramă s-aduc și un cofăiel de vin. CREANGĂ, P. 10.
cofăiél (reg.) s. n., pl. cofăiéle
cofăiél s. n. (sil. -fă-iel), pl. cofăiéle
COFĂIÉL s. v. cofiță, donicioară.
cofăĭél și cofoĭél n., pl. e. Nord. Cofiță.
cofăiel s. v. COFIȚĂ. DONICIOARÂ.

cofăiel dex

Intrare: cofăiel
cofăiel substantiv neutru
  • silabisire: -fă-iel