coexistent definitie

11 definiții pentru coexistent

coexistént, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 102/7 / P: co-e~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr coexistant] 1-3 Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva.
COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din fr. coexistant.
COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din fr. coexistant.
COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altceva.
coexistént [x pron. gz] adj. m., pl. coexisténți; f. coexisténtă, pl. coexisténte
coexistént adj. [x pron. gz] → existent
COEXISTÉNT adj. v. concomitent.
COEXISTÉNT, -Ă adj. Existent în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. [Cf. fr. coexistent].
COEXISTÉNT, -Ă adj. care coexistă. (< fr. coexistant)
coexistent a. care coexistă.
*coexistént, -ă adj. Care există împreună cu alțiĭ.

coexistent dex

Intrare: coexistent
coexistent adjectiv