codeală definitie

10 definiții pentru codeală

codea sf [At: ODOBESCU, S. III, 450 / Pl: ~eli / E: codi + -eală] Șovăială.
CODEÁLĂ, codeli, s. f. (Pop.) Codire. – Codi + suf. -eală.
CODEÁLĂ, codeli, s. f. Codire. – Codi + suf. -eală.
CODEÁLĂ, codeli, s. f. Codire. Cu toată codeala lui Toader, flăcăii au lăsat carul în drum și au luat-o cu fereală pe lungul hatului. POPA, V. 71. După multă codeală, se hotărî ca să-i spună. SBIERA, P. 141.
codeálă (rar) s. f., g.-d. art. codélii; pl. codéli
codeálă s. f., g.-d. art. codélii; pl. codéli
CODEÁLĂ s. v. ezitare.
codeală f. ocol, șovăire.
codeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te codi.
CODEA s. codire, ezitare, fluctuație, îndoială, nehotărîre, pregetare, șovăială, șovăire, (livr.) indecizie, (pop.) preget, (fig.) oscilare, oscilație. (~ lui nu era justificată.)

codeală dex

Intrare: codeală
codeală substantiv feminin