coborâș definitie

15 definiții pentru coborâș

coborấș sn [At: DOSOFTEI, V. S. / V: (înv) pogorấș, (pop) sc~ / Pl. ~uri, (înv; rar) ~e / E: coborî + -iș] 1 Coborâre (2). 2-3 Drum sau loc care coboară (în pantă) Si: povârniș, (îrg) cobar.
COBORẤȘ, coborâșuri, s. n. Coborâre; (concr.) drum sau loc care coboară (în pantă); povârniș. [Var.: pogorấș s. n.] – Coborî + suf. -âș.
POGORẤȘ s. n. v. coborâș.
COBORẤȘ, coborâșuri, s. n. Coborâre; (concr.) drum sau loc care coboară (în pantă); povârniș. [Var.: pogorấș s. n.] – Coborî + suf. -âș.
POGORẤȘ s. n. v. coborâș.
COBORÎ́Ș, coborîșuri, s. n. Coborîre; (concretizat), drum care coboară, povîrniș, pantă, coastă. Șoseaua șerpuia peste suișuri și coborîșuri prăfuite. DUMITRIU, V. L. 119. S-auzeau răcnete de bărbați... în coborîșul prăvălatec. CAMILAR, T. 160. – Variantă: scoborîș (TEODORESCU, P. P. 132) s. n.
POGORÎ́Ș, pogorîșuri, s. n. (Învechit și arhaizant) Coborîș. Puse în fața inamicului în giurul așa-numitei creste militare... adecă pe linia cea mai înalțată a pogorîșului, pe cei mai buni arcași și pușcași. HASDEU, V. 160.
coborấș s. n., pl. coborấșuri
coborâș s. n., pl. coborâșuri
COBORÂȘ s. 1. v. coborâre. 2. v. pantă.
Coborâș ≠ suiș, urcuș
COBORÂȘ ~uri n. Teren care coboară (unind două puncte situate la altitudini diferite). /a coborî + suf. ~âș
coborîș n. drum pieziș, coastă de coborît: văi fără de coborîș.
pogorî́ș n. (d. pogor). Rar azĭ. Scoborîș.
COBORÎȘ s. 1. coborîre, scoborîre, scoborîș, scoborît. (În timpul ~.) 2. (GEOGR.; concr.) clină, coastă, costișă, muchie, pantă, povîrniș, pripor, repeziș, scoborîș, versant, (rar) prăvălac, prăvăliș, (înv. și reg.) piază, scapăt, (reg.) pieptan, pieptar, piezișea, povîrghie, prăval, prăvălitură, răpăguș, (prin Munt.) aplecuș, (înv.) bair, povîrnitură, (fig.) șold. (~ al unui deal.)

coborâș dex

Intrare: coborâș
coborâș substantiv neutru
pogorâș