coagul definitie

13 definiții pentru coagul

coágul sn [At: LTR / P: co-a~ / Pl: ~e / E: lat, fr coagulum] (Rar) Masă de substanță coloidală închegată.
COÁGUL, coaguli, s. m. Masă de substanță coloidală închegată; cheag. [Pr.: co-a-] – Din lat., fr. coagulum.
COÁGUL, coaguli, s. m. Masă de substanță coloidală închegată; cheag. [Pr.: co-a-] – Din lat., fr. coagulum.
coágul (co-a-) s. m., pl. coáguli
coágul s. m. (sil. co-a-), pl. coáguli
COÁGUL s. v. cheag.
COÁGUL s.m. Gelul obținut prin coagularea unor substanțe coloidale; cheag. [Pron. co-a-. / < lat., fr. coagulum].
COÁGUL1 s. m. gel obținut prin coagularea unor substanțe coloidale; cheag. (< lat., fr. coagulum)
COAGUL2(O)- elem. „cheag, coagulare”. (< fr. coagul/o/-, cf. lat. coagulum)
COÁGUL ~i m. Masă de substanță (sânge, lapte etc.) închegată. [Sil. co-a-] /<lat., fr. coagulum
COAGUL s. (BIOL.) cheag, (reg.) străgheață. (~ de sînge.)
COÁGUL (< fr., lat.) s. m. 1. C. sanguin = masă de fibrină solidificată sub formă de rețea, în ochiurile căreia se găsesc elemente figurate ale sîngelui; cheag. 2. Masă gelificată, elastică, formată prin separarea cazeinei și a altor substanțe din lapte, consecutiv acțiunii unor enzime de origine animală sau acizi ce produc precipitarea cazeinei.
COAGUL-, v. COAGULO-.~ectomie (v. -ectomie), s. f., extirpare chirurgicală a unui cheag de sînge dintr-un vas anevrismal.

coagul dex

Intrare: coagul (subst.)
coagul subst. substantiv masculin
  • silabisire: co-a-
Intrare: coagul (pref.)
coagul pref.