cnocauta definitie

6 definiții pentru cnocauta

cnocauta vt [At: DEX2 / P: ~ca-u~ / Pzi: ~téz / E: cnocaut] (Spt) A învinge adversarul prin cnocaut (1).
KNOCKOUTÁ, knockoutez, vb. I. Tranz. A-și învinge adversarul prin knockout. [Pr.: cnocauta. – Scris și: cnocauta] – Din knockout.[1]
CNOCAUTÁ, cnocautez, vb. I. Tranz. A-și învinge adversarul prin cnocaut. [Pr.: -ca-u-] – Din cnocaut.
cnocautá vb. (sil. mf. cnoc-au-), ind. prez. 1 sg. cnocautéz, 3 sg. și pl. cnocauteáză
CNOCAUTÁ vb. I. tr. A face pe cineva cnocaut. [< cnocaut + -a, cf. engl. knock-out].
CNOCAUTÁ vb. tr. a face cnocaut. (< cnocaut)

cnocauta dex

Intrare: cnocauta
cnocauta verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: cnoc-au-
knockouta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
  • pronunție: cnocauta